Puiul conține aceeași cantitate de grăsime ca mușchiul de porc. De ce trebuie să mâncam diversificat
Plantele preiau azotul din aer - fixat în sol de un fulger, să zicem - și formează în interiorul lor proteine. Animalele consumă plante, iar azotul se reîntoarce în sol prin dejecțiile acestora.
Am descris un circuit din natură ușor de identificat în zootehnie. Și cu ajutorul său vedem, astăzi, de ce este bine să ne hrănim preponderent cu plante și animale aflate la baza lanțului trofic.
E destul de simplu. Acestea inițiază și intermediază circuitele din natură. Care, la rândul lor, sunt aliniate la virgulă cu cele din organism. Să trecem la practică!
Comuna Carța, județul Sibiu. Sute de rațe bătute de soare abia așteaptă să se bălăcească lângă exemplare mari de crap.
Dr. veterinar: “Tot ce este de la rațe ajunge în acest lac și este mâncarea pentru baza piramidei trofice de pe fundul lacului. Apoi, toate micile organisme sunt luate de puietul de crap. Rața își găsește jumătate din hrană în lac și crapul, jumate de hrană de la rață. Rațele ținute lângă un lac de crap cresc cu 30% mai repede, iar crapii care au deasupra lor rațe cresc cu 30% mai repede. Rațele ciugulesc din apă mâncarea suplimentară, crapii mănâncă de la rațe mâncare suplimentară."
Experimentul nu e nou în lume. Dar să folosim ciclurile naturale în producția intensivă înseamnă bine și pentru mediu, și pentru hrana noastră. De la aceste păsări rezultă o delicatesă în toată lumea - pieptul afumat de rață.
Andreea Groza, corespondent: “În clasa vertebrate găsim, cel mai jos, peștele, urmat de amfibieni, reptile, păsări și mamifere. Și acum ne spune chiar biologia ce trebuie a mâncăm, de fapt fecventa cu care trebuie să mâncăm: preponderent vegetale și, mai degrabă, peste decât pui, mai degrabă pui decât mamifere mari - porc, vită sau oaie.”
Biologia le spune oamenilor, adică omnivorilor, ce să mănânce. Peștele nu se ratează într-o săptămână pentru că grăsimea acestuia este polinesaturată. Un tip de grăsime pe care nu îl poate auto-produce ficatul uman și care face protecție cardio-vasculară.
Pe de altă parte, carnea de pasăre și cea de mamifere conține grăsime saturată. Care, în exces, participă la formarea plăcilor de aterom în arterele umane. De aceea, moderație. Să spunem de trei ori pe săptămână - carne de pasăre ori mamifer.
De ce credem că puiul înseamnă o carne mai slabă decât porcul ori vita?
Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist: “Mușchiulețul de porc are 4% grăsime, identic cu pieptul de pui și de curcan. Ce este avantajos la păsări este că grăsimea nu pătrunde între fibrele cărnii și e localizată, chiar dacă pasărea se îngrașă. Grăsimea la păsări se depune sub piele și poate fi eliminată, pe când la mamifere de infiltrează și între fibrele musculare, de unde nu o putem elimina. În rest, nu găsim diferențe între carnea de pui, rață, curcan și carnea de porc, vită, oaie. Așa că diversificați-le, într-o săptămână, și sigur nu greșiți!”
