Frica de eșec își are rădăcinile în copilărie. Riscurile la care părinții își expun copiii

Ultimul update: Miercuri 15 August 2018 12:12
Data publicarii: Miercuri 15 August 2018 12:03
Categorie: CSID

„Nu-l încurajez tot timpul, pentru că i se urcă la cap!’’. „Mai bine îi spun că o să se alega praful de tot, ca să se pună pe treabă!’’

Este vorba despre delicatele relaţii părinţi-copii. De fapt, despre cele mai importate construcții psihice din mintea oricărui om.
 
„Ştiu că aş putea, dar cea mai puternică informaţie din mintea mea este că voi eşua." O astfel de atitudine poartă numele de auto-sabotare şi are originea, evident, în copilărie.

În primii ani de viaţă, persoanele care se manifestă aşa au auzit frecvent, de la părintele cu care se identifică, ori că sunt ne-neputincioase ori neştiutoare.  „Pelerina eșecului'' este un aspect de care depinde calitatea vieţii.

Cum vă încurajaţi în faţa oricărei acţiuni pe care o veţi face? Mă gândesc la ceva frumos ori, chiar dacă pare ciudat, la o situaţie extrem de tristă. Ambele variante se învaţă în primii ani de viaţă.

Bogdana Bursuc, psiholog: „De exemplu, să le spui: „uite super ce bine ţi-a ieşit, mai fă odată.” Dar există şi o motivaţie negativă, dacă ameninţăm persoana respectivă, copilul va fi cumva motivat şi atunci îi spunem că n-o să de în stare, că o se se aleagă praful şi sperăm că el o să se motiveze să facă ce vrem noi.”
 

Mizaţi pe motivarea pozitivă. „Tu poţi!’’,  este ceea ce indică specialiştii. Motivarea negativă, chiar dacă vi se pare corectă, într-o primă etapă produce frică. Iar de frică micuţul va acţiona în forţă. Cel mai posibil, bine. Pe termen lung, însă, apare, inevitabil, o constantă a vieţii psihice a copilului: „Nu sunt bun de nimic!’’.  

Bogdana Bursuc, psiholog: „În fiecare situaţie în care o să intervenim, o să plecăm de la această premisă că eu nu pot, că eu nu o să mă descurc. Și atunci o să-mi fie teamă, o să evit, nu o să fac, o să fie etichetat ca leneş, dar nu mă bag de frică.”
 

Alte două comportamente ale părinţilor vin să construiască ideea permanentă de eşec a adultului de mai târziu. Spre exemplu, copilul ia o notă mare. Vi se pare normal şi nu-l lăudaţi, „să nu i se urce la cap!’’

Nicoleta Burlacu, psiholog: În momentul  în care el nu este la aşteptările părinţilor, este taxat şi atunci copulul va face în continuare şi va avea eşec şcolar, pentru că atunci primeşte atenţie şi e normal să facă lucrul aceasta.”

Așadar, orice faptă bună nu trebuie lăsată neobservată. Și un al doilea comportament, care construieşte acelaşi eşec mental, este limitarea la zero a capacităţii de alegere a copilului.
Nicoleta Burlacu, psiholog: „Lasă, că ştiu eu mult mai bine decât tine ce vrei să faci! Şi îl dau pe copil la un liceu de informatică şi el nu are abilităţi”
 
Dezastruos nu este că l-aţi dat la un liceu dorit de dumneavoastră. Dezastruos este faptul că i-ați furat decizia, ceea ce are impact în toată viaţa adultă ulterioară.

„Nu-l încurajez tot timpul, pentru că i se urcă la cap!’’. „Mai bine îi spun că o să se alega praful de tot, ca să se pună pe treabă!’’

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

csid
Cum putem evita fractura de-a lungul rădăcinii dintelui
Cum îi putem ajuta pe adolescenți să treacă de cea mai dificilă perioada în viaţă
Daniel Nițoiu explică avantajele folosirii trotinetei în București: ”Sănătate și corp frumos”
Chiar şi carnea sau laptele pot conţine pesticide. Cum le eliminăm
Ardeiul iute nu ne ajută să slăbim. Ce efecte are asupra organismului
O nelinişte şi apoi frica inexplicabilă care apare brusc. Cum tratăm atacurile de panică
Acnee
Inflamaţie, noduli, puroi, toate determinate de o banală acnee. Cum o tratăm