Alimentele cele mai sănătoase, gătite ca să nu îngrașe. Cum se combină făinoasele cu cartofi, carne brânză, ou
La început de primăvară, aflăm cum facem să luăm cei mai mulți nutrienți din hrana cu care suntem obișnuiți. Luăm exemplul sucului de roșii din tocăniță ori chiar dintr-o ciorbă, care face proteinele...mai bune.
Și oul preparat moale împiedică apariția ficatului gras. De fapt, câteva mici detalii de biochimie alimentară ne fac mai pregătiți imunitar.
Dr. Mihaela Bilic, medic primar nutriţie: „Ne gândim cumva să asociem alimente, să luăm mai mulţi nutrienţi. Ca să avem o dietă corectă, trebuie să avem zilnic 15 alimente diferite în meniu.”
Andreea Groza: Aşa mult?
Dr. Mihaela Bilic: „Dacă nu mâncăm mâncare gătită e greu. În ciorbă, tocăniţă, avem 6-7 ingrediente dintr-o lovitură. Natura ştie acest lucru. Noi suntem făcuţi omnivori tocmai pentru că trebuie să mâncăm din toate alimentele, nu există unul să aducă toţi nutrienţii. Ce aduce unul, nu aduce altul şi ele se potenţează. Asociem şi nu disociem.”
Brânza
Asocierea dintre pâine şi brânză este foarte des întâlnită. Brânza conţine aminoacizi – triptofan - care e precursor de serotonină şi dă o stare de bine la creier. Dar acest triptofan are nevoie de ajutor să găsească calea spre creier, de se pune lângă o felie de pâine. Când pune ceva făinos, apare în circulaţie insulina şi acest hormon blochează calea către circulaţia cerebrală pentru un alt aminoacid, care se cheamă tirozină şi inhibă triptofanul, şi atunci rămâne cale liberă pentru triptofan să se ducă la creier, să sintetizeze serotonina şi să ne dea o stare de bine.
Când mâncăm pâine cu brânză este cea mai bună combinaţie antidepresivă, plăcerea e garantată!
Şi dacă tot e vorba despre plăcere, înghețata, zahărul în combinaţie cu grăsimea din lapte face ca acest zahăr să se absoarbă mai lent, din îngheţată zahărul se absoarbe mai lent şi ne satisface pentru că are consistență, are calorii mai puţine şi dă o stare de bine. Îngheţata e un produs aerat, în procesul de fabricaţie se injectează cu aer. Cu densitate calorică mică găsim îngheţată, pufuleţi, ciorbă - ne dau senzaţia că am mâncat mult ”
Oul
Ne întoarcem la ou, cum îl gătim să fie cel mai bun cu putinţă nutritiv. Oul nu cade greu la ficat, gălbenuşul are multă grăsime şi contractă vezicula biliară. Oul face bine ficatului tocmai pentru că grăsimea din ou previne steatoza hepatică.
Are lecitină şi colină, substanțe din categoria fosfolipidelor, care venite din exterior, protejează ficatul. Este un aliment esenţial în funcționarea tuturor celulelor din corp.
Cel mai corect, oul trebuie să fie fiert albuşul să fie coagulat şi gălbenuşul cleios. Când galbenul e întărit proteine sunt greu de digerat. Fierberea optimă se obține la 4 minute de când începe apa să fiarbă.
Frunze, carne, paste
Punem în frunze puţin oţet sau puţină zeamă de lămâie şi nu doar pentru gust. Vitamina C potențează absorbția fierului, fierul din vegetale e mai greu de metabolizat. Se absoarbe de 4 până la 10 ori mai greu decât cel din carne, tot ce este acrişor creşte absorbţia fierului.
Pe acelaşi principiu, roşiile prezente în mâncărurile gătite au acelaşi efect pozitiv, cresc absorbția fierului din carne.
Avem nevoie de puţin ulei în mâncarea gătită şi în salată. Roşia are acel licopen, nu se poate absorbi decât în prezenţa grăsimii, stropul de ulei este exact ingredientul de care au nevoie roşiile.
Gătitul umed e o modalitate inteligentă de a prepara alimente.
Cea mai corectă modalitate e gătirea proteinelor într-un mediu umed, mâncare înăbuşită sau la cuptor.
Atenţie mare la legume, gătitul excesiv înmoaie drastic fibrele şi pierde efectele benefice.
Gătitul „Al dente ”
Când vorbim de al dente, inclusiv pastele şi orezul – să nu le gătim excesiv: Când le gătim excesiv se poate extrage o cantitate mai mare de amidon şi ne îngrăşăm.
Cartofii
Cartofii, toți îi iubim, dar exista varianta de cartofi gătiți dietetic. Cartoful nu e o legumă, ci un produs făinos. Un cartof copt are 80 de kilocalorii, cât o felie de pâine, dar are avantajul că nu are gluten.
Față de cartoful fiert, punem 4 linguri de ulei când facem cartofi prăjiţi, cartoful absoarbe ca un burete și avem 450 de calorii.
Ne limităm la 10-12 bastonaşe de cartofi prăjiţi, dacă ne referim la chipsuri ele sunt deshidratate şi numărul de calorii creşte.
Mai există mici trucuri, precum cartoful consumat rece, care îngraşă cel mai puţin în momentul în care îl răcim. O parte din amidon recristalizează, adică nu poate fi absorbită în tubul digestiv, caloriile sunt puţine, când ajunge în colon e bun pentru imunitate.
E mai bine să mâncăm cartoful fiert în coajă sau copt în coajă, îngraşă cel mai puţin spre deosebire de un cartof prăjit sau fiert fără coajă.
Dimineața
Important este ca la micul dejun să avem un produs lactat şi un produs făinos pentru că făinos înseamnă energie pentru toată ziua.
Pâine cu unt şi cu un pic de gem, sau cu magiun pentru că nu are niciun strop de zahăr adăugat.
Dimineața se bea cafeaua cu lapte, este un avantaj, proteinele din lapte în prezența taninurilor din cafea, se transformă în stomac într-un fel de brânză, poate să ne ţină de foame mai multă vreme. Un caffe latte poate să ţină de foame şi 2 ore cu un număr ridicol de calorii.
