Structura subiectelor a rămas constantă în ultimii ani — trei subiecte, fiecare notat cu 30 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu — ceea ce face din variantele sesiunilor anterioare un instrument valoros de pregătire. Înainte de proba din sesiunea de vară 2026, iată ce cerințe au primit candidații la Istorie în ultimii ani.
Ce a picat la BAC Istorie 2025 — sesiunea de vară
Proba la Istorie din sesiunea de vară a Bacalaureatului 2025 a avut loc pe 11 iunie. Structura celor trei subiecte a respectat tiparul tradițional, cu cerințe bazate pe surse istorice la primele două subiecte și un eseu amplu la subiectul al III-lea.
La Subiectul I, candidații au primit spre analiză două texte-suport: un fragment din volumul „Diplomația" de Henry Kissinger și un altul din lucrarea „Istoria Europei" de Jean Carpentier și François Lebrun, pe baza cărora au răspuns la mai multe cerințe de înțelegere și interpretare.
La Subiectul al II-lea, elevii au primit un fragment din „Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova", semnat de I.A. Pop și I. Bolovan, și au avut de rezolvat șase cerințe legate de conținutul acestuia.
Subiectul al III-lea a cerut elaborarea, în aproximativ două pagini, a unui eseu despre constituirea și evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Reperele obligatorii ale eseului au inclus: prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1859, precizarea unei măsuri adoptate în statul român în perioada 1861-1866 și menționarea a două aspecte legate de aceasta, menționarea a două fapte istorice la care a participat România în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1875-1885, precum și formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-1918, susținut printr-un argument istoric.</cite>
Ce a picat la BAC Istorie 2025 — sesiunea de toamnă
La sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2025, desfășurată pe 12 august, candidații de la profilul uman au primit la Subiectul I cerințe bazate pe texte despre luptele lui Iancu de Hunedoara împotriva turcilor în secolul al XV-lea, cu identificarea de personaje, evenimente, cauze și efecte ale acțiunilor militare. La Subiectul al II-lea, cerințele au vizat Constituția din 1866 și reformele care au modernizat România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, inclusiv implicarea țării în criza orientală din 1877-1878. La Subiectul al III-lea, candidații au redactat un eseu despre evoluția României între 1947 și 1985, cu accent pe instaurarea comunismului, politica externă și viața politică în perioada Războiului Rece.
Ce a picat la BAC Istorie 2024
La sesiunea de vară a Bacalaureatului 2024, proba la Istorie a avut loc pe 2 iulie. La Subiectul al III-lea, elevii de la profilul uman au avut de redactat un eseu despre România postbelică, o cerință care a urmărit evaluarea capacității de a construi un discurs istoric coerent, argumentat și bine structurat, bazat pe cunoștințele despre perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial — inclusiv instaurarea regimului comunist, transformările economice și sociale, precum și evoluțiile politice din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Ce teme revin frecvent la Istorie BAC
Privind subiectele din ultimii ani, se conturează câteva mari teme care revin constant în cerințele examenului, fie la subiectul al II-lea, fie la eseul de la subiectul al III-lea:
Istoria românilor în Evul Mediu și epoca modernă timpurie: formarea statelor medievale românești, organizarea instituțională a Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, luptele antiotomane (Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul).
Formarea statului național român modern: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, reformele lui Alexandru Ioan Cuza, Constituția din 1866, Războiul de Independență din 1877-1878, cucerirea independenței de stat și intrarea României în rândul puterilor europene.
România în prima jumătate a secolului al XX-lea: participarea la cele două războaie mondiale, tratatele de pace, formarea României Mari după 1918 și consecințele lor politice și teritoriale.
România în regimul comunist și după 1989: instaurarea regimului comunist, transformările economice și sociale din perioada 1947-1989, politica externă a României în contextul Războiului Rece, Revoluția din 1989 și tranziția la democrație.
La subiectul I, textele-suport provin frecvent din lucrări de referință ale istoriografiei române și internaționale — volume semnate de istorici precum Henry Kissinger, I.A. Pop, Ioan Bolovan, Ioan Scurtu sau Gheorghe Buzatu — și vizează atât istoria universală, cât și cea românească.
Cum se rezolvă corect un eseu la Istorie BAC
Subiectul al III-lea, cel mai complex și cel mai bine punctat din probă, presupune redactarea unui eseu structurat de aproximativ două pagini, care să respecte reperele indicate explicit în cerință. Evaluatorii urmăresc includerea tuturor reperelor menționate, corectitudinea informațiilor istorice, coerența și logica discursului, utilizarea corectă a limbajului de specialitate și structura clară a textului (introducere, cuprins, încheiere). Omiterea unui singur reper din cerință poate atrage pierderea unui număr semnificativ de puncte, motiv pentru care lectura atentă a cerinței, înainte de a începe redactarea, este esențială.
Unde găsesc candidații modelele oficiale
Ministerul Educației pune la dispoziția candidaților, pe platforma subiecte.edu.ro, variantele oficiale ale subiectelor din toate sesiunile anterioare — vară, toamnă și sesiuni speciale — care pot fi descărcate gratuit. Acestea reprezintă cel mai fidel instrument de pregătire, deoarece respectă întocmai structura, tipul de cerințe și nivelul de dificultate al probelor oficiale. Subiectele și baremele de la proba de Istorie din sesiunea de vară 2026 vor fi publicate pe același site, la ora 15:00, în ziua examenului.
