Cum s-a vazut atentatul de la Bataclan prin membrii trupei Eagles of Death Metal: "Am simtit miros de praf de pusca"
Inca extrem de marcati de tragedia de la Paris, membrii trupei americane Eagles Of Death Metal povestesc pentru prima oara clipele de groaza pe care le-au trait, alaturi de sutele de fani care venisera sa ii vada la concertul din sala Bataclan.
"Am crezut ca s-a defectat sistemul de sonorizare", marturiseste unul dintre muzicieni, despre clipa in care a auzit primele focuri de arma. Toti cei 5 artisti au scapat cu viata din atacul in care au pierit 89 de oameni, inclusiv unul dintre managerii formatiei.
Eden Galindo, chitarist: "La inceput, am crezut ca s-a defectat sistemul de sonorizaresi apoi mi-am dat seama destul de repede ca nu era vorba de asta. Am recunoscut focurile de arma si in momentul acela, Jesse, solistul, a fugit inspre mine, eram undeva in coltul scenei...Nu ne-am dat seama daca noi eram tintele atacului sau ce se intampla de fapt."
Julian Dorio, baterist: "Mi-am dat seama instantaneu ca e ceva in neregula. Imediat m-am dat jos de pe scaun. Am simtit mirosul de praf de pusca. M-am uitat printre tobe, catre un amplificator si atunci a inceput a doua runda de impuscaturi."
Cineva din echipa tehnica l-a vazut pe unul dintre atacatori oprindu-se sa-si incarce arma. A fost momentul cand unii dintre membrii trupei au reusit sa fuga de pe scena si s-au refugiat in culise. De aici, s-au strecurat in afara cladirii. Ramas in sala, basistul s-a refugiat intr-o incapere din spatele scenei.
Matt McJunkins, basist: "Toata lumea fugea catre aceasta camera, sa scape de rafale, evident. Din locul unde ma aflam, vedeam cum trageau, vedeam impuscaturile si luminile si trebuia sa iau o decizie - ori fug de-a lungul scenei, ori raman in aceasta camera si sper ca scap cu bine."
Oamenii baricadati in camera incercau sa aiba grija de raniti si auzeau, cu groaza, cum teroristii pareau cA se apropie de ei.
Matt McJunkins, basist: "Impuscaturile se auzeau tot mai aproape.. a durat cam 10-15 minute fara incetare. La un moment dat, s-a oprit si cu totii am rasuflat usurati, insa apoi a inceput din nou. A urmat o explozie care a zguduit intreaga sala, probabil intreaga cladire. Evident, nu stiam ce este, ne-am gandit ca cineva voia sa arunce in aer intreaga cladire. Am aflat ca detonase vesta cu explozibil."
Solistul a izbucnit in lacrimi, amintindu-si de clipele haotice in care incerca sa afle daca restul colegilor sai mai sunt sau nu in viata.
Jesse Hughes: "Ma simteam atat de vinovat ca i-am lasat pe scena pe ceilalti, nu voiam sa li se intample nimic rau si nu imi dadeam seama ce se intampla cu ei. Sper ca ma intelegi... te iubesc foarte mult ... ai fost mereu cu noi."
Managerul care se ocupa cu vanzarea obiectelor promotionale ale formatiei este unul dintre cei care au murit in atac.
Jesse Hughes, solist: "Nick a tacut si n-a tipat dupa ajutor pentru ca nu a vrut ca cei din jurul lui sa fie raniti."
Josh Homme, chitarist: "Stam aici si vorbim de pe un "podium", pentru ca suntem intr-o formatie..Insa ii reprezentam si pe cei care nu au scapat cu viata, ale caror povesti s-ar putea sa nu fie spuse niciodata."
Membrii formatiei spun ca, in ciuda teribilei experiente, abia asteapta sa se intoarca la Paris.
