Fratia fermierilor. Romanii care si-au unit pamanturile, desi strainii vor sa le cumpere
Intr-o perioada in care aproape o treime din suprafata agricola a Romaniei zace in paragina, mai multi proprietari din Ardeal, s-au gandit sa incerce, imposibilul.
Desi de la 1 ianuarie strainii au voie sa cumpere oricat de mult teren, oamenii au accesat fonduri europene si-au unit loturile, si n-au mai lasat nicio bucatica de pamant nelucrata. Mai multi investitori din strainatate, au venit cu oferte generoase, dar taranii i-au refuzat, pentru ca pamantul este singura lor sursa de venit.
In comuna Ighiu aflata la 12 kilometri de Alba pamantul este scump. In acesta comunitate de aproape 6 mii de suflete, cele 2.400 de hectare de teren sunt lucrate in totalitate. Ajutati si de primarie, oamenii au accesat fonduri europene. Unii au pornit la drum cu cateva hectare. Mai mult, s-au inteles intre ei ca pentru o productie buna sa-si uneasca terenurile si sa insamanteze acelasi tip de cultura.
La 50 de kilometri de Cluj in comuna Frata, multi proprietari au preferat sa-si lase locul de munca de la oras si sa se ocupe de agricultura. Aici, din cele 7.000 de hectare de teren pe care le are comunitatea, 90 la suta sunt cultivate. La marginea comunei, printre gramezi de paie il gasim pe un fermier in varsta de 45 de ani. A lucrat la o fabrica de ciment in Turda, dar banii putini l-au facut sa renunte si sa preia afacerea familiei.
In cealalta parte a localitatii, o femeie si sotul ei se ocupa toata ziua de pamant si de cresterea animalelor si castiga aproximativ 4.000 de lei pe luna. In aceasta comuna, spaniolii si italienii au fost primii care au vrut sa cumpere pamant, insa, deocamdata oamenii au gasit solutia sa se descurce singuri, dupa ce si-au pus in comun terenurile. Stiu ca aceasta este singura lor avere si cu multe eforturi, vor sa le arate si celorlalti ca pot trai din ea.
