Romania Paralela a lui "n-am cu cine" si "n-am de ce". Harta care arata cine poate schimba cu adevarat soarta alegerilor
In timp ce aliantele se fac si se desfac dupa procentele din primul tur, cea mai mare putere de decizie in turul 2 ar putea sa o aiba romanii care au stat acasa pe 2 noiembrie: 47% din populatia cu drept de vot.
Victor Ponta mizeaza pe Melescanu, Tariceanu si Vadim, Klaus Iohannis spune ca nu negociaza cu pierzatorii din primul tur, dar ar putea conta pe sprijinul Popularilor Europeni incat sa-si mai atraga si UDMR-ul alaturi. Sunt calculele prin care cele 29 de procente ramase in randul eliminatilor din primul tur sunt impartite intre cei doi candidati ramasi.
In realitate insa, exista o Romanie paralela, cea a lui "n-am cu cine" si "n-am de ce" care poate conta mult mai mult decat toate aceste calcule. Nemultumitii, scarbitii, resemnatii, asa cum ii numea Tudor Chirila atunci cand s-a alaturat campaniei Yes La Vot.
Alegeri 2024
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
07:13
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
06:56
Alegeri prezidențiale 2024. A început votul în diaspora. Țara în care a fost deschisă prima secție
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
Sunt peste 8,5 milioane de romani cu drept de vot care n-au apucat sa se exprime in primul tur. Sau n-au vrut. Sau n-au putut.
Atunci cand inversezi harta prezentei la vot, obtii o statistica si mai interesanta: locurile de unde poate aparea surpriza in duelul Ponta - Iohannis.
Satu Mare: 42,82%, Covasna: 43,12%, Maramures: 43,37%, Harghita: 44,07%, Vaslui: 45,85%, asa arata topul judetelor cu cea mai scazuta rata a prezentei la vot in primul tur. Doua judete "albastre", castigate de Iohannis, doua judete "verzi", castigate de Kelemen Hunor si un judet rosu castigat de Victor Ponta.
Sunt aceleasi 5 judete care au fost in coada clasamentului si in turul II al alegerilor prezidentiale din 2009, cand prezenta a fost mai mare decat in turul I cu aproape 4 procente.
In lipsa unor confruntari directe care sa mai schimbe optiunile electoratului, cea mai relevanta putere de a aduce votanti noi pare a fi aceasta: de a ii scoate din case pe romanii care nu au iesit in primul tur, pe cei care in mod traditional au refuzat sa voteze in ultimii ani.
"Niciun candidat nu vine cu voturile in buzunar, ar fi bine sa stim lucrul asta", avertiza Liviu Dragnea inca din prima zi in care rezultatele primului tur au prins contur. Ceea ce stiu si Ponta, si Iohannis e "lectia Geoana", si-anume ca nimeni nu e presedinte pana nu se termina de numarat ultimul vot.
Ceea ce trebuie sa inteleaga si romanii care au lipsit in primul tur e ca un presedinte va fi ales cu sau fara votul lor, doar ca soarta alegerilor poate fi decisa de data asta chiar de ei.
Prezenta la vot: cum stau altii in Europa
Romania este una dintre ultimele tari cu un sistem semi-prezidential, in Europa doar Franta, Portugalia, Ucraina si Rusia mai acorda presedintelui un rol executiv.
In Franta, la ultimele alegeri din 2012, prezenta a fost de 80%, rusii au trecut si ei de 65%. Chiar si in Ucraina prezenta a fost de peste 60% anul acesta, in ciuda uriaselor tensiuni din zona. Doar portughezii ne ajuta in acest calcul, absenteismul depasind 50% la scrutinul din 2011.