Când vom avea un nou parlament, rezultat în urma alegerilor din 6 decembrie
În cel mult 20 de zile de la fata alegerilor parlamentare, românii ar trebui să aibă un nou legislativ.
După comunicarea rezultatelor finale ale alegerilor, parlamentul nou-ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit Constituţiei României. Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi, respectiv senatori şi după depunerea jurământului de către aceştia, după cum se arată în regulamentele celor două camere.
Vezi aici lista rezultatelor din toate judeţele, actualizate în timp real
Cine conduce şedinţele celor două camere ale parlamentului până la validarea mandatelor noilor parlamentari
Camera Deputaţilor şi Senatul nou-alese se întrunesc în ziua şi la ora stabilite, prin actul de convocare emis de preşedintele României, se precizează în Regulamentele celor două camere.
Până la alegerea Biroului permanent, lucrările celor două camere sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, respectiv de cel mai în vârstă senator, în calitate de preşedinte de vârstă, asistaţi de cei mai tineri 4 deputaţi sau senatori, în calitate de secretari.
În perioada cuprinsă între data alegerilor şi alegerea birourilor permanente ale camerelor nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat/senator sau procedurile necesare depunerii jurământului.
Validarea mandatelor de deputaţi şi senatori
În vederea validării mandatelor noilor parlamentari, cele două camere aleg, în prima lor şedinţă, o comisie compusă din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori care reflectă configuraţia politică a fiecăreia dintre camere. Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi parlamentarii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.
Comisia de validare face propuneri de validare sau de invalidare, după ce a verificat dacă fiecare deputat sau senator a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi a depus la dosar toate documentele cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor. De exemplu, Comisia face propunere de invalidare dacă există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat/senator a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral. Validarea sau invalidarea mandatelor de parlamentar se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi din Camera Deputaţilor, respectiv din Senat, potrivit Regulamentelor separate ale celor două camere (art. 7 - Regulamentul Camerei şi art. 10 din Regulamentul Senatului).
Astfel, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi, respectiv senatori şi după depunerea jurământului de către aceştia, conform sursei citate.
Formarea grupurilor parlamentare, alegerea liderilor de grup, alegerea preşedinţilor celor două camere, alegerea birourilor permanente
În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului, formate din cel puţin 10 deputaţi, respectiv 7 senatori (art. 13 - Regulamentul Camerei Deputaţilor; art. 16 din Regulamentul Senatului)
Grupurile parlamentare se pot constitui din deputaţi sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar îşi desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari (Camera Deputaţilor); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar (Senat).
De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor, se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedinţii celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente şi preşedinţi ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, este format din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Repartizarea funcţiilor din Biroul permanent al celor două camere pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare (art. 21 din Regulamentul Camerei; art. 22 din Regulamentul Senatului)
Fiecare dintre cele două camere îşi constituie, de asemenea, comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
Atât birourile permanente cât şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei camere, mai arată Regulamentele separate ale celor două camere.
