Zonele pitorești, distruse de portițele lăsate de lege. Primăria Brașov are zeci de procese cu dezvoltatori imobiliari
Portițele lăsate de lege și de regulamentele de urbanism duc la distrugerea unor zone pitorești, iar efectele sunt greu, dacă nu imposibil de reparat.
S-a întâmplat inclusiv în Șcheii Brașovului, unde administrația locală a gândit un regulament pentru construcțiile în pantă, astfel încât blocurile să nu-și mai facă loc pe dealurile orașului.
Un bloc construit pe drumul spre Poiana Brașov pare că respectă regimul de înălțime din zonă, limitat la trei etaje. Privit din alt unghi se vede însă că blocul s-a întins, în jos, pe pantă, pe mai multe niveluri, numite în acte „demisoluri”. Ansamblul ocupă acum o jumătate de deal.
Flavia Boghiu, viceprimarul Brașovului: „Faptul că într-o construcție care este parter plus două niveluri vedem și număram, de fapt, nouă etaje. Încarcă dealul foarte mult. E o construcție care se vede de oriunde din centru, oriunde am fi în centrul Brașovului. În loc să vedem cadrul natural al orașului vedem blocuri și betoane”.
Localnic: „Se pot construi în alta parte, de acord, dar nu stricăm vechile porțiuni ale orașului Brașov”.
Investitorii imobiliari au interpretat regulile urbanistice cum le era favorabil
Lucian Păltănea, urbanist: „Se specifică <
25% din teren trebuie să rămână verde
Regulamentul gândit de Primăria Brașov încearcă să facă ordine și va permite doar construirea unor locuințe cu cel mult șase apartamente pe dealuri, iar 25% din teren trebuie să rămână verde.
Pentru a fi autorizate, locuințele colective în pantă vor avea nevoie de șase studii care să demonstreze, printre altele, că nu afectează relieful, nu încarcă rețelele utilitare și au un aspect plăcut.
Localnic: „Ar trebui menținut caracterul istoric, o anumită arhitectonică. Sunt construcții moderne care nu se leagă cu ce e aici”.
Arhitecții care au contribuit la realizarea noului regulament spun că ar fi un bun model și pentru alte orașe care se întind pe dealuri.
Răzvan Dracea, președintele Ordinul Arhitecților din România: „Am avut discuții cu colegi din țară, cu colegi care au orașe cu configurații similare Brașovului, cum ar fi Cluj sau Iași. Și-au arătat interesul și au fost încântați că există preocupări de genul acesta".
Primăria Brașov are peste 100 de procese cu dezvoltatori imobiliari cărora le-a refuzat eliberarea autorizațiilor de construcție.
