Câți bani va primi Ioan Mohanu, după ce statul i-a luat casa și grădina ca să facă autostradă. „Ce pot să fac la 80 de ani?”
Zeci de familii rămân fără case și terenuri agricole pentru a face loc autostrăzii Pitești-Sibiu. Sumele oferite de stat drept despăgubire sunt derizorii, se plâng proprietarii.
Au fost calculate în funcție de valorile minime, folosite de notari. Cei expropriați trebuie să dovedească acum în instanță că bunurile lor fac mai mult pe piața imobiliară reală.
În cele 8 sate ale comunei Perișani din județul Vâlcea, autostrada va înghiți peste 20 de gospodării, terenuri și ferme.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Floarea Voinea, proprietar: „Pe casă ne dă 42.500 de lei noi".
Soții Voinea susțin că proprietăți asemănătoare se vând în zonă cu sume mult mai mari.
Ioan Mohanu pierde o casă cu grajd, grădină și alte acareturi, și trebuie să o ia de la capăt cu doar 24.000 de euro.
Ioan Mohanu, proprietar: „La vârstă asta de 80 de ani,de ce mă pot eu apuca? Gândiți-vă ca oameni, ce mai pot eu?".
În zonă, despăgubirile pentru teren nu depășesc un leu pe metrul pătrat. Sumele au fost stabilite pe baza grilelor folosite de notarii publici.
Doar că acestea au valori minime orientative și au fost gândite în alt scop - pentru a stabili taxele de intabulare și onorariul în cazul unor tranzacții. Nu reflectă valorile reale de pe piața imobiliară, spun proprietarii.
Adrian Vascu, Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România: „Cei care nu sunt mulțumiți fac apel la instanțe, unde evaluatorilor, experților, li se cere să estimeze valoarea de piață a respectivelor proprietăți și atunci se va vedea dacă a fost o diferență sau nu".
Soții Tinca, din comuna Sălătrucu, județul Argeș, ar urma să primească 4.400 de euro pentru un teren de două hectare pe care fac acum agricultură bio.
Daniela Tinca, proprietar: „Un leu și 15 bani pe metrul pătrat. Prețul zonei. O mlaștină, mai sus, s-a vândut cu trei euro metrul pătrat, o mlaștină!".
Consăteanul lor, Constantin Găvan, are 72 de ani și va fi evacuat împreună cu cinci membri ai familiei.
Constantin Glăvan, proprietar: „A pus țărușul să vie pe jumatea casei. Ce bani să-mi dea? Că eu pot să mai fac? Eu am muncit de m-au mâncat păduchii. Am stat pe la oi slugă, ca să-mi fac și eu gospodărie. Au zis că așa e proiectul, că nu știu ce, că e luat din satelit. Ăla a fost chior cu satelitul lui, când a trecut?”.
Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere explică de ce s-a ajuns în această situație.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR: „Ani de zile, în România, dacă ai cumpărat cu 100 de euro metrul, l-ai declarat cu 10 euro metrul. Ăla este prețul pieței notariale".
Acum, proprietarii trebuie să dovedească în instanță că valoarea de piață a bunurilor este alta.