Superstitiile din jurul "Vilei cu clopotei", deschisa bucurestenilor dupa 110 ani: "Alungau duhurile rele"
"Vila cu clopotei", una dintre cele mai frumoase case ale Bucurestiului de altadata, si-a deschis din nou portile. In spatele ei sta povestea lui Nicolae Minovici, unul dintre cele mai fascinante personaje ale medicinei romanesti.
Doctorul Nicolae Minovici ridica in urma cu 110 ani o casa departe de zgomotului orasului, unde avea sa lucreze intens. Asa ca a numit-o "Vila Neodihnei". Tot aici, isi invita si prietenii de peste hotare, pe care voia sa ii familizarizeze cu frumusetile Romaniei. Asa ca in acelasi loc a deschis un muzeu al artei populare.
Peste ani, insa, casa construita dupa planurile arhitectului Cristofi Cerchez, a devenit cunoscuta drept "Vila cu clopotei". La 1906, casa doctorului Minovici era prima locuinta asezata in aceasta zona, pe atunci la periferia orasului. Din foisor, in zare se vedea doar camp, iar legenda spune ca era atat de liniste incat de la departare se auzeau doar clopoteii, de aici si denumirea "Vila cu clopotei"
Adrian Majuru, istoric, directorul Muzeului Municipiului Bucuresti: “Aveau clopotei pentru ca in reprezentarea lor alungau duhurile rele."
Nicolae si fratele sau, Mina Minovici, au fost varfurile primei generatii de medici legisti romani. Nicolae Minovici a infiintat si prima institutie de medicina de urgenta din Romania - "Societatea Salvarea", in 1906, precum si primul spital de urgenta, in 1934.
A infiintat si Scoala Samariteana, “pentru fetele care ajungeau sa se prostitueze si trebuiau reintegrate in societate, in general erau prinse in acest sevraj catre adolescenta", explica Adrian Majuru.
In interiorul casei, pot fi admirate usile sau frescele originale, precum si o expozitie cu fotografii si ustensile medicale. De asemenea, sunt expuse o serie de tatuaje.apartinand unor infractori, dar si sinucigasi.
Casa de langa Fantana Miorita are si o gradina uriasa, pe care insusi doctorul Minovici a gandit-o. Muzeul este alimentat ecologic, fiind incalzit prin energia pamantului, dupa ce au fost facute 32 de foraje la 80 de metri adancime.
