Un cercetător al INFP crede că Oltenia ar trebui inclusă în categoria zonelor care pot genera cutremure periculoase

×
Publicitate

La patru zile de la primul seism - de peste 5 - care a zdruncinat Oltenia, pământul continuă să se miște în această parte de țară. În zonă s-au înregistrat 315 replici. Cea mai puternică s-a simițit dimineață și a avut o intensitate de 4,2.

În Gorj, autoritățile au început să evalueze clădirile afectate, dar mai mult din ochi, în lipsa experților. Cauzele acestui val de curtemure sunt analizate și de geologii din Turcia. Aceștia vor să vadă dacă există o legătură cu ce s-a întâmplat la ei.

Femeie: „Am luat copilul în brațe și nu știam ce să fac”.

Bărbat: „Nu m-am speriat că ne-am învățat”.

Curajoși ori cuprinși de spaimă, oltenii au fost nevoiți să suporte de la începutul săptămânii peste 300 de cutremure.

Ultimul, mai serios, cu magnitudinea de 4,2 s-a produs joi dimineață, la 3 si șapte minute în zona comunei Runcu din Gorj. A fost - potrivit specialiștilor Institutului Național pentru Fizica Pământului - o replică a seismului seminificativ, de 5,7, de acum două zile.

Un colegiu național și un liceu tehnologic din Târgu Jiu au structura de rezistentă afectată.

Alte nouă unități de învățământ au fisuri în pereți, dar avariile au fost analizate doar vizual pentru că în Gorj există un singur expert structurist, care peste 83 de ani.

Școala din Arcani a fost închisă după ce pereții unor clase au cedat la cutremur. Se verifică și dacă lucrările de rebilitare făcute în 2011, au respectat toate regulile.

În două biserici credincioșii nu mai sunt lăsați să intre pentru că există riscul să se prăbușească. Slujbele se vor ține afară. O parte din sediul Prefecturii va rămâne în continuare închis pentru că încă se desprind bucăți de zid.

Mai multe echipe de muncitori au fost trimise să demoleze complet coșurile de fum de pe Primărie, primele care s-au prăbușit la cutremur.

Marcel Romanescu, primar Târgu Jiu: „Nu știm ce ne așteaptă și de aceea le-am eliminat”.

Mai multe comisii au fost trimise să verifice starea tehnică a locuințelor particulare - blocuri și case, în care au fost semnalate fisuri.

Niciun imobil nu ar avea structura de rezistență afectată - dar, din nou, evaluarea s-a făcut vizual. Prefectul cere ajutor.

Cristina Cilibiu, prefect Gorj: „Am avea nevoie să ne trimită experți tehnici autorizați de structură”.

În zona Olteniei sunt așteptate și alte sesime în perioada următoare. Cercetătorul Mircea Radulian de la Institutul Național pentru Fizica Pământului este de părere că Oltenia ar trebui inclusă în categoria zonelor care pot genera cutremure periculoase.

Mircea Rădulian, cercetător științific INCDFP: „Cutremurul mare a fost puternic și a perturbat foarte mult zona. E unul dintre cutremurele cu cele mai multe replici”.

Vlad Codrea, cercetător colaborator Institutul Star al UBB Cluj-Napoca: „Oltenia trebuie înțeleasă ca o zonă în care Carpații încalecă ceea ce noi numim platforma moesică. Această zonă este destul de labilă, destul de fragmentată de falii. Vrancea este un fenomen subducțional, în vreme ce în Oltenia sunt falii de suprafață. Faliile acestea de suprafață în timp se rearanjează”.

Petru Udrea, profesor Facultatea de Geografie Timișoara: „Seismologii care fac analize bazate pe statistică folosesc acea noțiune: timp de recurență, adică la câți ani poate să vină un cutremur major în zona respectivă. Zona asta a Olteniei, timpul de recurență e între 80 și 120 de ani, cu magnitudini mai mari de 6. La Vrancea, acele cutremure de peste 7 au timp de recurență între 35-40 de ani”.

Cutremurele din Oltenia sunt studiate și de geologii din Turcia care vor să vadă dacă există vreo legătură între cele produse la ei în țară și cele de la noi.

Prof. dr. Naci Gorur, specialist în inginerie geologică: „Se poate vorbi teoretic de legături între aceste seisme. În primă fază sunt de părere că nu este posibil să se fi provocat un astfel de cutremur în România ca urmare a seismului din Turcia. Noi luăm totuși în calcul și o astfel de ipoteză”.

Între timp, în Gorj, conducerea Consiliului Judetețean a anunțat că se gândește să înăsprească regulile pe care trebuie să le respecte cei care vor să construiască în zonă.

Reporteri: Gigi Giuncanu, Teodora Suciu, Daniel Preda, Ilknur Pintilie, Larisa Antal

Articol recomandat de sport.ro
Cristi Chivu, ca niciodată! Imagini cu bucuria românului după „remontada” din Inter - Como
Cristi Chivu, ca niciodată! Imagini cu bucuria românului după „remontada” din Inter - Como
Citește și...
O primărie din România a plătit 38 de abonamente de telefonie, deși avea doar 10 angajați. Cât a cheltuit

Primăria comunei Cut din judeţul Alba a achiziţionat 38 de abonamente de telefonie mobilă, pentru care a plătit, în perioada noiembrie 2023 - noiembrie 2025, peste 110.000 de lei, în condiţiile în care administraţia avea doar 10 angajaţi.

Robert Negoiță, primarul PSD al Sectorului 3, susține reformele lui Ilie Bolojan: „Merită sprijin să facă curățenie”

Primarul PSD al Sectorului 3, Robert Negoiţă, este de părere că premierul Ilie Bolojan ar merita susţinere să facă reforme şi a atras atenţia că este important să se realizeze curăţenie în societăţile de stat care generează pierderi în fiecare an.

Ministrul Energiei anunță reluarea apei calde în București după incendiul de la CET Vest. 2.300 de blocuri au fost afectate

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță reluarea alimentării cu apă caldă în circa 2.300 de blocuri din Capitală, afectate de incendiul de la CET București Vest. Au fost dispuse măsuri pentru limitarea efectelor și evaluarea instalațiilor.

Recomandări
Ilie Bolojan, la Știrile ProTV: Baronii locali ai PSD au avut o nemulțumire. Măsurile de disciplină au deranjat

Premierul României, Ilie Bolojan, s-a aflat față în față cu Andreea Esca, în studioul Știrilor ProTV. Prim-ministrul a explicat că PSD a declanșat criza politică pentru că reformele luate de Guvern au tăiat accesul ”baronilor locali” la banii publici.

„Ne împușcăm singuri”. În plină criză mondială, România este în mijlocul propriei crize politice. Costurile retragerii PSD

„Noi ne împușcăm singuri". O spune președintele Consiliului Fiscal, cu privire la consecințele actualei crizei politice în economie. 

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au revenit în România. Cât costă să le vezi la Muzeul Național de Istorie

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice din aur, furate în Țările de Jos, s-au întors acasă. Piesele de tezaur au fost transportate în condiții de securitate sporite până la Muzeul Național de Istorie, unde publicul le va putea admira de mâine până pe 3 mai.