Tudorel Toader dă exemplu legislaţia franceză: ”Procurorii, plasaţi sub autoritatea ministrului Justiţiei”

În postarea de pe pagina de socializare, el face referire la legislaţia franceză în ceea ce priveşte statutul magistraţilor, în contextul în care, vineri, Consiliul constituţional francez a validat un text de lege în baza căruia Parchetul este subordonat ierarhic Ministerului Justiţiei, criticii acestei măsuri considerând-o neconformă cu separaţia puterilor în stat, după cum a relatat presa franceză.

"Potrivit art. 5 din ordonanţa nr. 58-1270 din 22 decembrie 1958 privind legea organică relativă la statutul magistraţilor, 'magistraţii parchetelor judiciare (procurorii) sunt plasaţi sub direcţia şi controlul direct al şefilor lor ierarhici şi sub autoritatea ministrului de justiţie", a scris Tudorel Toader, pe Facebook.

În context, el menţionează că "Uniunea sindicală a magistraţilor, cărora li s-au alăturat şi alte părţi interesate, reproşează acestei dispoziţii că ignoră principiul independenţei autorităţii judiciare, care decurge din art. 64 din Constituţie, motivat de faptul că plasează magistraţii parchetelor în subordinea ierarhică a ministrului de justiţie, în condiţiile în care aceşti magistraţi aparţin autorităţii judiciare şi ar trebui să beneficieze, în această calitate, în aceeaşi măsură cu judecătorii, de garanţia constituţională a independenţei. Din acelaşi motiv, sindicatul critică articolul 5 sub aspectul nerecunoaşterii separaţiei puterilor în stat, în condiţiile în care principiul independenţei autorităţii judiciare este afectat".

Ministrul român al Justiţiei face referire la decizia Consiliului Constituţional francez, care a explicat respectiva prevedere.

Citește și

Legile Justiţiei, ziua a IX-a. Parlamentarii introduc restricţii pentru DNA şi DIICOT

"Consiliul reaminteşte faptul că, în virtutea articolului 20 din Constituţie, Guvernul stabileşte şi conduce politica naţiunii, în special aspectele care privesc domeniul de acţiune al Ministerului Public. Consiliul constituţional consideră că reiese din interpretarea acestor dispoziţii faptul că independenţa procurorilor este consacrată prin Constituţie, de aici decurgând exercitarea liberă a acţiunii în faţa instanţelor, că această independenţă trebuie să fie corelată cu prerogativele Guvernului şi că nu beneficiază de aceleaşi garanţii ca cele aplicabile judecătorilor. În cadrul constituţional astfel precizat, în conformitate cu jurisprudenţa sa anterioară, decizia Consiliului constituţional controlează maniera în care legiuitorul a pus în aplicare, pentru definirea relaţiilor între ministrul de justiţie şi procurori, această exigenţă de conciliere între principiul independenţei procurorilor şi prerogativele Guvernului", a scris Tudorel Toader.

"Pe de o parte, autoritatea ministrului justiţiei asupra procurorilor se manifestă în special prin exerciţiul puterii de numire şi (sancţionare) tragere la răspundere. În aplicarea articolului 28 din ordonanţa din 22 decembrie 1958, decretele referitoare la numirea în funcţie a procurorilor sunt luate de Preşedintele Republicii la propunerea ministrului justiţiei, după avizul dat de formaţiunea competentă din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În aplicarea articolului 66 al aceleiaşi ordonanţe, decizia de sancţionare a unui procuror este luată de către ministrul justiţiei, după ce are avizul din partea formaţiunii competente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, conform celui de-al doilea alineat al articolului 30 din codul de procedură penală, ministrul justiţiei poate să traseze procurorilor instrucţiuni generale de politică penală, cu privire în special la necesitatea asigurării egalităţii cetăţenilor în faţa legii pe întreg teritoriul Republicii. În concordanţă cu dispoziţiile articolelor 39-1 şi 39-2 din acelaşi cod, este de datoria ministerului public să pună în aplicare aceste instrucţiuni. Pe de altă parte, în aplicarea aceluiaşi articol 30 din codul de procedură penală, ministrul de justiţie nu poate să traseze procurorilor nicio instrucţiune în cazurile particulare. În virtutea articolului 31 cod de procedură penală, ministerul public exercită acţiunea publică şi impune respectare legii, cu obligaţia respectării principiului imparţialităţii. În aplicarea articolului 33, el dezvoltă liber observaţii orale, pe care le consideră potrivite pentru binele justiţiei. Articolul 39-3 încredinţează Procurorului Republicii misiunea de a supraveghea ca investigaţiile poliţiei judiciare să asigure aflarea adevărului şi să fie efectuate atât pentru apărare cât şi pentru acuzare, cu respectarea drepturilor victimelor, a părţii vătămate cât şi a suspectului", se precizează în postarea ministrului român al Justiţiei.

Vineri, Consiliul Constituţional francez a validat un text de lege în baza căruia Parchetul este subordonat ierarhic Ministerului Justiţiei, criticii acestei măsuri considerând-o neconformă cu separaţia puterilor în stat. În urma sesizării formulate de mai multe organizaţii ale magistraţilor, judecătorii Consiliului constituţional au apreciat că această subordonare este 'conformă Constituţiei' şi că ea nu afectează independenţa Parchetului. Ei au estimat în verdictul lor că dispoziţiile contestate asigură 'o conciliere echilibrată' în raport cu două principii constituţionale, respectiv independenţa autorităţii judecătoreşti şi prerogativele guvernului care 'determină şi conduce politica Naţiunii', în special în ceea ce priveşte acţiunea Parchetului.

Decizia adoptată vineri a fost primită cu păreri diferite de actorii sistemului judiciar, unii susţinând că în prezent Constituţia franceză nu garantează independenţa magistraţilor.

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui