Timișoara, punct important pe harta traficului de migranți. Metodele de transport folosite
Timişoara a devenit o "ancoră" pentru traficanţii de migranţi. Este concluzia poliţiei din Germania, după ce a analizat fenomenul migraţiei ilegale din Balcani.
Multe dintre rutele pe care refugiaţii le foloseau au fost închise. Aşa că oraşul de pe Bega, aflat în apropiere de graniţa cu Ungaria, este de mare interes.
Anchetatorii străini spun că de acolo ar fi recrutaţi cei care vor să ajungă în vestul Europei. Sunt apoi ascunşi în TIR-uri, contra câtorva mii de euro şi duşi către destinaţia finală.
În vamă Nădlac, şase persoane din Siria şi Irak au fost descoperite într-un compartiment fals al unui TIR. Despre această metodă de transport vorbesc şi poliţiştii din Germania, care au analizat fenomenul. Migranţii care ajung în oraşul de pe Bega sunt ascunşi în TIR-uri şi pornesc spre graniţa cu Ungaria, aflată la doar o oră de mers cu maşina.
Roxana Costache, purtător de cuvânt Poliţia de Frontieră Timiş: "În 2017 au fost constatate 27 de cazuri cu 46 de traficanţi, comparativ cu 2016 când au fost înregistrate 16 cazuri cu 30 de traficanţi."
Anchetatorii din Germania care au studiat migraţia spun că numărul celor care ajung în România a crescut pentru că multe dintre rutele spre Vestul Europei au fost închise.
Anul trecut, prin vestul României, au încercat să intre peste 1700 de migranţi. Sevan este din Siria, are 19 ani şi a ajuns la noi după ce a mers sute de kilometri pe jos. Grupul său a fost capturat la intrarea în ţară. El a solicitat azil şi a primit.
Sevan Bali, refugiat: "Am venit din Turcia, în Grecia, după aia în Macedonia şi apoi din Serbia aici, dar a fost greu, foarte greu. Merg şi la şcoala de limba romană şi am lucrat."
Aproape cinci mii de persoane au vrut să obţină azil în România. Doar 1300 au reuşit.
Luiza Mohamed: "Maniera prin care îi facem să înţeleagă, să cunoască cultura şi civilizaţia românească, le da posibilitatea de integrare în spaţiul românesc."
Ei locuiesc în centre pentru refugiaţi sau în spaţii amenajate de ONG-uri.
Flavius Ilioni-Loga, preşedinte AIDROM Timişoara: "Caută un loc sigur, unde să îşi înceapă o nouă viaţă, oameni care rămân aici şi fac eforturi consistente şi au această motivaţie personală."
Poliţiştii au suplimentat măsurile de securitate de la frontieră şi pentru supravegherea fâşiei verzi cu Serbia folosesc camere cu termoviziune şi un elicopter.
