Summit-ul UE, încheiat după patru zile și patru nopți. Momentele tensionate dinaintea acordului istoric
Acord istoric la Bruxelles, după negocieri care au durat patru zile și patru nopți.
Liderii Uniunii Europene au căzut de acord asupra unui pachet de ajutor pentru redresarea Europei în urma pandemiei de coronavirus.
Cei 750 de miliarde de euro vor fi împărțiți între țările cele mai afectate după ce condițiile de împrumuturi și subvenții au fost acceptate. România va primi 79,9 miliarde de euro, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat scurt, pe o rețea de socializare: Acord.
Iar președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că este o zi istorică pentru Europa. Acordul a fost precedat de negocieri tensionate.
A fost o remarcabilă demonstrație de distanțare socială și protecție sanitară, la sosirea liderilor europeni. Dar imaginile de la discuții arată că "măștile au căzut", în cursul discuțiilor în formate restrânse. De exemplu, la cea unde președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit cu președintele Iohannis și cu liderii din Bulgaria, Croația și Slovenia.
Xavier Bettel, prim-ministru Luxemburg: Trebuie să spun că Preşedintele (Consiliului European) Michel nu are o sarcină uşoară. Rar am văzut în cei şapte ani ai mei de experienţă diplomatică poziţii atât de diametral opuse, în atâtea privinţe.
Auto-proclamatele tari "frugale" sau "cumpătate": Olanda, Suedia, Danemarca și Austria, cărora li s-a alăturat Finlanda, au refuzat propunerea Consiliului European de a aloca 500 de miliarde de euro sub formă de subvenții nerambursabile acordate țărilor cel mai greu lovite de pandemia de COVID-19.
Cu premierul olandez Mark Rutte reprezentant de frunte, "frugalii" nu au acceptat ca aceste granturi să treacă de 350 de miliarde, în total. În plus, au cerut inclusiv dreptul de a bloca solicitările. Spania și Italia, țările care ar fi principalale beneficiare, nu vor ca totalul subvențiilor să coboare sub 400 de miliarde, dar cea mai recentă sumă ajunsese la 390 de miliarde de euro.
Spiritele s-au încins, iar premierul olandez Rutte a fost arătat cu degetul. Premierul bulgar Boyko Borisov l-a acuzat că acționează ca polițistul Europei. Dar cea mai directă și neașteptată declarație a venit de la premierul maghiar.
Viktor Orban, prim-ministru Ungaria: ”Nu ştiu din ce motive personale prim-ministrul Olandei mă urăşte pe mine sau Ungaria. Însă atacul lui a fost aspru şi a spus clar că asta se datorează faptului că Ungaria, în opinia lui, nu respectă domnia legii şi trebuie să fie pedepsită financiar. Dacă un acord este blocat, asta nu mi se datorează mie, ci tipului olandez (n.r. Mark Rutte). Tipul olandez este adevăratul responsabil pentru toată harababura asta.”
Potrivit unor surse diplomatice, la un moment dat, scos din fire, președintele Macron ar fi bătut cu palma în masă. I-a acuzat pe cei patru "frugali" de rea voință și ar fi amenințat că pleacă de la negocieri.
