Specialişti, despre propunerile privind şoferii depistaţi pozitiv la substanţe: Ar putea încuraja abandonarea tratamentelor
Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) şi Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) transmist îngrijorări cu privire la proiectul de lege depus în Parlament şi care vizează şoferii depistaţi pozitiv la substanţe.
Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), în calitate de organizaţie reprezentativă naţională a medicilor specialişti psihiatri din România, membră a EPA (Asociaţia Europeană de Psihiatrie) şi a WPA (World Psychiatric Association) şi Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) în calitate de organizaţie reprezentativă a instituţiilor spitaliceşti de monospecialitate de profil din România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la şoferii depistaţi pozitiv la substanţe psihoactive.
Organizaţiile se referă la mai multe aspecte, pe care le prezentăm integral:
- Protejarea drepturilor pacienţilor şi balanţa siguranţei publice
Credem că pedepsirea extremă a şoferilor pozitivi la substanţe psihoactive legale poate duce la stigmatizarea pacienţilor care au nevoie de tratamente psihotrope şi care nu reprezintă un pericol real pentru siguranţa rutieră. O astfel de politică ar putea încuraja abandonarea tratamentelor de către pacienţii noştri din teama de a nu risca sancţiuni penale, ceea ce ar putea duce la agravarea condiţiilor de sănătate mintală şi abia atunci ar augmenta nesiguranţa publică.
- Distincţia între substanţele psihoactive ilegale şi cele legale
Substanţele psihoactive incluse în legislaţia românească actuală nu se limitează doar la droguri ilegale, dar includ şi medicamente prescrise de medici, cum ar fi anxioliticele, antidepresivele, psihostimulantele pentru tratamentul ADHD sau antipsihoticele. Aceste medicamente sunt esenţiale pentru tratamentele psihiatrice şi, în mod frecvent, sunt administrate pacienţilor care suferă de afecţiuni psihice compatibile cu conducerea auto. Creşterea pedepselor pentru aceştia, fără o reglementare clară şi diferenţiată, ar putea pune în pericol sănătatea mintală a multor mii de oameni bine integraţi şi funcţionali socio-profesional, care respectă tratamentele prescrise şi menţin un status psihic funcţional.
- Recomandăm praguri cantitative clare, asemenea alcoolemiei
În loc de o abordare pur calitativă a consumului de substanţe psihoactive, care poate include un risc de penalizare a persoanelor care urmează tratamente legale, susţinem că ar trebui să se introducă teste cantitative cu praguri bine stabilite, asemănătoare cu alcoolemia şi în consonanţă cu practica europeană şi internaţională. Aceste praguri ar putea reflecta o balanţă între siguranţa rutieră şi protejarea drepturilor pacienţilor. De exemplu, se poate stabili un prag de concentraţie al substanţei în sânge care să nu fie asociat cu efecte cognitive sau motorii semnificative şi care să fie tolerat în cazul persoanelor care urmează tratamente recomandate de către medic, în doze terapeutice.
- Practica europeană şi internaţională
Deşi neunitară ca practică legală, în multe state europene testele de sânge sau urină pentru substanţe psihoactive sunt reglementate cu praguri specifice care ţin cont de tipul substanţei şi de efectele acestora asupra capacităţii de a conduce. Astfel de reglementări sunt esenţiale pentru a evita incriminarea inutilă (şi profund discriminatorie) a celor care nu reprezintă un risc semnificativ la volan, dar care urmează tratamente legale, necesare pentru dreptul lor la sănătate.
Potrivit organizaţiilor, în Germania, legislaţia privind consumul de substanţe psihoactive la volan este reglementată prin legea „StVO” (Codul rutier german), iar pragurile cantitative pentru diferite substanţe sunt stabilite clar. Pentru cannabis, un prag de 1 ng/ml de tetrahidrocanabinol (THC) în sânge este considerat a fi semnificativ, iar pentru substanţele legale (precum medicamentele cu efect psihoactiv), testele sunt făcute numai în cazul în care şoferul prezintă comportamente suspecte.
În Olanda, se utilizează teste cantitative şi nu se pedepseşte consumul de substanţe legale în absenţa unui comportament suspect. Astfel, persoanele care urmează tratamente prescrise nu sunt sancţionate automat (Dutch Road Traffic Act).
Franţa utilizează atât teste rapide de salivă cât şi teste de sânge pentru a evalua concentraţia substanţelor. De asemenea, Franţa a adoptat o abordare mai rigidă faţă de substanţele ilegale, dar există o reglementare diferită pentru substanţele legale, care ţine cont de existenţa unui tratament medical.
”Considerăm că este esenţial ca legislaţia să fie echilibrată şi să prevadă măsuri clare, diferenţiate pentru substanţele psihoactive legale şi cele ilegale, evitând astfel criminalizarea şi pedepsirea penală a celor care nu reprezintă un pericol social real, dar care urmează tratamente necesare, argumentate şi prescrise medical pentru afecţiuni psihice. Similar practicii europene şi internaţionale credem că introducerea de praguri cantitative similare cu cele ale alcoolemiei ar putea reprezenta o soluţie justă şi mai precisă pentru a asigura atât siguranţa rutieră, cât şi protejarea drepturilor pacienţilor”, au mai transmis organizaţiile.
Alina Gorghiu, fost ministru al Justiţiei, a anunţat că a depus, împreună cu mai mulţi parlamentari, o iniţiativă legislativă care stabileşte ca atunci când este depistată în sânge o substanţă psihoactivă, fapta să fie considerată infracţiune, ea precizând că mesajul său este toleranţă zero pentru droguri, când te urci la volan.
Proiectul mai prevede şi pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani pentru comiterea acestei infracţiuni.
Proiectul a fost depus după decizia luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care este nevoie de expertize pentru a stabili dacă substanţele psihoactive găsite în organismul unui şofer îi afectează capacitatea de a conduce.
