Sondaj Eurobarometru: Românii peste media Celor 27 de state în ceea ce priveşte optimismul referitor la viitorul UE

Alte subiecte importante care i-au motivat pe români să voteze sunt protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32%, faţă de doar 24% media UE), situaţia internaţională (30%), democraţia şi statul de drept (27%), respectiv apărarea şi securitatea (27%, aproape similar cu media UE de 28%).

În ceea ce priveşte principalii motivatori pentru participarea la vot, situaţia este aproape similară la nivelul general al UE, unde creşterea preţurilor şi a costului vieţii (42% ) şi situaţia economică (41%) au fost principalele preocupări. O treime dintre alegătorii din cele 27 de state membre (34%) spun că situaţia internaţională a fost un subiect care i-a încurajat să voteze, în timp ce o proporţie aproape similară menţionează apărarea democraţiei şi a statului de drept (32%).

Cei care nu au votat spun, de asemenea, că situaţia economică (36% media UE, 41% în România) şi costul vieţii (46% identic media UE şi România) i-ar fi putut motiva să participe la alegeri. În cazul respondenţilor din România, protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală reprezintă pentru 35% dintre aceştia un subiect care i-ar fi putut motiva să meargă la vot, urmat de apărare şi securitate (24%) şi situaţia internaţională (21%).

"În luna iunie, cetăţenii din întreaga Europă şi-au făcut auzită vocea, în condiţiile în care am asistat la cea mai mare participare la alegerile pentru Parlamentul European din ultimii 30 de ani. Cetăţenii ne-au dat mandat să acţionăm, să oferim răspunsuri şi soluţii benefice în viaţa lor de zi cu zi. Parlamentul îşi va onora promisiunile. În următoarele săptămâni, vom examina noua Comisie Europeană pentru a ne asigura că aceasta va aborda aspectele care reprezintă o prioritate pentru cetăţeni: costul vieţii, starea economiei noastre, democraţia, statul de drept, migraţia şi securitatea", a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola, citată într-un comunicat al instituţiei, comentând rezultatele sondajului Eurobarometru.

Citește și

NATO nu e pe deplin pregătită în cazul unui atac din partea Rusiei, avertizează Ben Hodges. Problemele identificate

"Parlamentul European va continua să depună eforturi pentru ca vocea cetăţenilor să conteze în UE", a dat ea asigurări.

Românii, mai optimişti decât media UE în privinţa viitorului blocului comunitar

Sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida problemelor economice. Rezultatele sondajului indică faptul că 65% dintre cetăţenii europeni sunt optimişti cu privire la viitorul UE. Procentul cetăţenilor români optimişti cu privire la viitorul UE este mai mare decât media europeană (68%) şi în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de anteriorul sondaj din februarie-martie 2024. La nivel UE27, cetăţenii continuă să aibă o impresie pozitivă despre UE - 48%, doar 16% declarând că au o imagine negativă. În România, 52% dintre respondenţii susţin că au o imagine pozitivă despre UE, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de sondajul anterior, şi doar 11% au o imagine negativă, în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de precedentul sondaj.

Aderarea la UE este, de asemenea, privită într-o lumină favorabilă. Şapte din zece europeni (70% media UE) consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE, cifră care a rămas stabilă în ultimii ani. De asemenea, 70% dintre cetăţenii români participanţi la sondaj consideră că ţara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE, în creştere cu 5 puncte procentuale faţă de sondajul realizat în februarie/martie 2024, înainte de alegerile europene. În ansamblul UE există patru motive principale pentru care calitatea de membru este considerată benefică: intensificarea cooperării dintre statele membre (36%), protejarea păcii şi consolidarea securităţii (32%), contribuţia UE la creşterea economică (28%) şi crearea de noi oportunităţi de muncă (24%).

Pentru respondenţii din România, primele patru motive pentru care statutul de membru al UE este considerat benefic sunt: crearea de noi oportunităţi de muncă (37%), protejarea păcii şi consolidarea securităţii (26%), intensificarea cooperării dintre statele membre (24%), contribuţia UE la creşterea economică (24%).

Încrederea în democraţia parlamentară europeană este deosebit de ridicată la începutul celei de-a zecea legislaturi a PE, relevă comunicatul legislativului comunitar. Nu mai puţin de 42% dintre cetăţenii europeni (53% dintre cetăţenii români) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European - cel mai bun rezultat înregistrat vreodată pentru acest indicator.

Europenii şi-au confirmat sprijinul pentru democraţia UE la alegerile europene din iunie anul trecut. Prezenţa la vot a fost de 50,74% la nivelul UE (52,40% în România), cea mai mare din ultimii 30 de ani şi similară cu cea din 2019. Aceasta a crescut în 16 din cele 27 de ţări, inclusiv în România, în comparaţie cu alegerile europene din 2019. Faptul că votul contează este confirmat şi de 56% dintre cetăţenii UE (50% în România), care sunt de acord că vocea lor contează în UE - la nivelul UE rezultatul reprezintă o creştere de opt puncte procentuale faţă de februarie/martie 2024 (48%).

Principalul criteriu în alegerea de către români a partidului votat la alegerile europene - obişnuinţa

Analiza acestui sondaj postelectoral sugerează, de asemenea, că votul la alegerile europene devine un obicei pentru mulţi cetăţeni. Când au fost întrebaţi de ce au votat, 46% dintre alegătorii europeni au răspuns că o fac întotdeauna (35% în România), în timp ce 42% au spus că este datoria lor ca cetăţeni (31% în Romania), iar 20% dintre respondenţii din UE au afirmat că doresc să sprijine partidul politic de care se simt apropiaţi (21% în România).

Decizia cu privire la cine să voteze la alegerile europene din 2024 s-a bazat în principal pe cât de apropiate au fost propunerile partidelor de ideile şi valorile alegătorilor. Propunerile unui anumit partid pe teme europene au fost cel mai frecvent motiv pentru a fi selectate la vot, invocat de 47% dintre alegătorii europeni (+4 puncte procentuale faţă de 2019).

În cazul respondenţilor din România, principalele motive care au stat la baza deciziei de a vota un partid anume sunt obişnuinţa de a vota partidul respectiv (39%), propunerile privind problemele naţionale (38%), propunerile privind o problemă considerată importantă de către respondent (37%) şi respectiv propunerile privind problemele europene (31%).

Articol recomandat de sport.ro

Gigi Becali și-a criticat jucătorul la aeroport: "Pe margine mâine! Nu ești vedetă"