Schimbarea limbii în Republica Moldova, din moldovenească în română, respinsă de parlament
Proiectul de modificare a articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova privind schimbarea limbii de stat din moldovenească în română a fost respins joi de către parlamentul de la Chişinău, potrivit mass-media de peste Prut.
Propunerea de a introduce acest proiect pe ordinea de zi a şedinţei de joi a legislativului a fost făcută de liderul grupului parlamentar al liberal-democraţilor, Tudor Deliu, care a subliniat că 2 noiembrie este ultima zi în care proiectul menţionat mai poate fi discutat şi aprobat de actualul legislativ.
Subliniind necesitatea votării acestei modificări, el a făcut referire la decizia Curţii Constituţionale din decembrie 2013, care a stabilit că textul Declaraţiei de Independenţă (a republicii), unde se menţionează că limba de stat este limba română, prevalează în raport cu textului Constituţiei, care stipulează că limba vorbită în Republica Moldova este 'limba moldovenească'.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Iniţiativa a fost votată doar de 21 de deputaţi liberal-democraţi, liberali şi popular-europeni prezenţi la şedinţă, în condiţiile în care acest proiect de modificare a Constituţiei fusese semnat de 34 de deputaţi atunci când a fost înregistrat în parlament, notează Ziarul Naţional din Chişinău.
Deputatul Ştefan Creangă, din partea Partidului Popular European din Moldova (PPEM), a declarat că introducerea 'limbii române în Constituţie ne va face mai uniţi', întrucât limba română 'ne defineşte', iar România este 'statul-prieten care oferă ajutor necondiţionat cetăţenilor Republicii Moldova'.
Împotrivă s-au pronunţat deputaţii socialişti şi comunişti, primii propunând ca modificarea denumirii limbii oficiale să fie votată în cadrul unui referendum.
Democraţii Marian Lupu şi Dumitru Diacov au solicitat ca această chestiune să nu fie supusă votului parlamentului, întrucât nu are avizul Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi.
Vicepreşedintele parlamentului Valeriu Ghileţchi le-a reproşat democraţilor că au mai existat proiecte de legi votate în lipsa unor avize.
În semn de protest faţă de respingerea acestui proiect de modificare a Constituţiei, liberal-democraţii au părăsit şedinţa parlamentului. 'Lăsăm în sală promoldoveniştii, promoscoviţii', a afirmat Tudor Deliu, care menţionase anterior că se putea obţine chiar în cursul zilei de joi avizul comisiei respective, aşa cum s-a procedat şi în alte cazuri.
Deputata Maria Ciobanu, din partea Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), a ţinut să amintească faptul că în actualul parlament sunt 64 de deputaţi care deţin şi cetăţenia română. 'Îi voi scrie domnului preşedinte Klaus Iohannis să vă retragă cetăţenia română. Să vă fie ruşine!', s-a adresat ea parlamentarilor moldoveni, înainte de a părăsi sala de şedinţe.
