Scandalul arenelor BNR. Ion Țiriac a dat în judecată banca, alături de alți sportivi
Ion Țiriac şi alţi sportivi români cer ca arenele BNR să treacă de la Banca Centrală în proprietatea statului.
Alături de Federaţia Română de Tenis, ei au dat în judecată Banca Naţională care, spun ei, ar administra ilegal aceste terenuri din cartierul Cotroceni al capitalei. Reprezentanţii BNR le răspund că au acte în regulă şi sunt dispuşi să cedeze partea pe care se află arenele. Cu o condiție: să primească în schimb alte terenuri din vecinătate.
Cătălin Zamfir: ”BNR ştiind că nu deţine terenurile complexului sportiv, în deplină cunoştinţă de cauză şi cu complicitatea unor instituţii ale statului român a beneficiat timp de 27 de ani de acest teren şi a acţionat ilegal.”
Arenele BNR, alături de alte terenuri de sport şi parcul cu platani, sunt obiectul acestor acuzaţii. În total este vorba de peste 110 mii de mp, în zona Cotroceni, din Capitală.
Ion Țiriac: ”Sunt documente pe care noi le-am prezentat Judecătoriei Bucureşti, astăzi începem procesul împotriva Băncii Naţionale. Cine suntem? Suntem nişte sportivi care am fost.
Din nimicul care ne-a mai rămas sportului românesc, acest stadion, parc, club, locaţie este una dintre cele mai mari care din păcate în 27 de ani cel puţin 5 mii de copii trebuiau să treacă pe acolo numai la tenis şi nu s-a întâmplat nimic.”
Simona Halep: ”Am avut şansa să joc în 2014 pe această arenă. Este trist că nu avem un teren, o arenă în care putem să jucăm să arătăm ce am muncit în anii aceşti. Cei din Franţa, America, oriunde, au posibilitatea să trăiască acele emoţii pe un teren mare de când sunt mici.”
Terenul pe care astăzi se afla arenele BNR şi suprafeţele din jur au fost cumpărate de BNR în 1946. Două decenii mai târziu, însă, în timpul regimului comunist, acestea trec în propr ietatea statului, iar în 1991 Banca Naţională şi Ministerul Tineretului şi Sportului semnează un protocol, prin care toate aceste terenuri sunt redate Băncii Naţionale. În acest act, însă, BNR se angajează să facă investiţii şi să încurajeze sportul de performanţă.
Aici începe conflictul. Senatorul Cătălin Zamfir susţine că protocolul nu ar fi legal, pentru că nu a fost făcut în baza unei hotărâri de guvern.
Dan Suciu: ”Toate discuţiile legate de legalitate se probează în instanţă. Documentele noastre sunt valide. Nu am câştigat bani, am închiriat gratis, iar 20 de ani, cât domnul Țiriac a organizat turneul acolo nu l-am auzit că se plângea că există probleme de proprietate.”
BNR negociază încă din 2014 să cedeze statului terenurile pe care se afla arenele, în schimbul unor terenuri pentru care nu are acte, dar pe care sunt clădiri cumpărate de BNR după anii '90. Există şi un proiect de lege depus recent în senat în acest sens. Sportivii cer însă că întreaga suprafaţă de teren să treacă în proprietatea statului.
Cătălin Zamfir: ”Această suprafață este total improprie desfăşurării sportului. Accesul pe care banca l-a propus urmează să fie o intrare într-o magazie de echipamente sportive.”
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: ”Noi cedam arena centrală, primele două terenuri secundare, următoarele patru terenuri secundare, de tenis. pe toate aceste terenuri se poate face sport.”
Subiectul îl emoţionează pe fostul nr 1 mondial, Ilie Năstase. Acolo a jucat în 1972 finala Cupei Davis, alături de Ion Țiriac.
Ilie Năstase: ”Dacă clubul ăla dispare, şi dispare urât după cum văd aici, cu imobiliare, ar fi ca şi cum mi-ar fi tăiat piciorul stâng, poate.”
BNR a făcut investiţii doar până în 2007, când a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale şi conform regulamentului nu poate cheltui bani pentru alte activităţi decât financiare. Între timp, arena centrală a fost clasificată cu gradul 2 de risc seismic. Asta înseamnă că are nevoie de investiţii masive pentru că acolo să se poată face sport de performanţă.
