Rusia cere plecarea forțelor NATO din România și Bulgaria

62237545
Getty

Rusia caută să obţină plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, ca parte a propunerilor sale de securitate, a relatat vineri agenţia de presă rusă RIA, citată de Reuters.  

Kremlinul vrea plecarea forțelor NATO din România și Bulgaria. Aceasta este una din cerințele de securitate ale Rusiei prezentate în negocierile cu SUA, susține agenția rusă RIA.

Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, informează Reuters.

Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

Citește și
Bucureștenii cred că țara se îndreaptă într-o direcţie greşită. Care sunt cele mai mari probleme în Capitală - Sondaj
Bucureștenii cred că țara se îndreaptă într-o direcţie greşită. Care sunt cele mai mari probleme în Capitală - Sondaj

Anunțul oficial al Rusiei despre retragerea NATO din România: ”Nu permite alte interpretări”

"Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România", a menţionat MAE rus.

Informația vine în contextul în care președintele american Joe Biden a anunțat sporirea prezenței NATO în România și Polonia, ”o obligație sacră” din partea alianților occidentali. Ulterior, și Franța a anunțat trimiterea de trupe în România.

”Vom creşte prezenţa militară în Polonia şi România, pentru că avem o obligaţie sacră în termenii Articolului 5, de a apăra aceste state. Ele sunt parte a NATO. Nu avem această obligaţie faţă de Ucraina, deşi suntem foarte îngrijoraţi de ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat preşedintele Biden, întrebat în legătură cu o eventuală invadare a Ucrainei de către trupele ruseşti, dar şi cu solicitările părţii ruse vizând menţinerea unei sfere de influenţă care implică retragerea trupelor americane şi a armelor nucleare din statele fostului bloc sovietic.

Biden: ”Sper ca Putin înțelege că riscă un război nuclear”

”Salut anunţul explicit al preşedintelui Joe Biden privind creşterea prezenţei militare a SUA în România, pe Flancul Estic, dacă situaţia de securitate se deteriorează şi mai mult. Parteneriatul Strategic România-SUA şi solidaritatea NATO sunt foarte puternice”, a reacționat președintele României, Klaus Iohannis.

Joe Biden a insistat asupra necesității ca NATO să afișeze front unit în fața amenințării ruse. Asta după ce Emmanuel Macron a îndemnat statele Uniunii Europene să poarte propriul dialog cu Moscova.

”Mă îngrijorează că lucrurile ar putea scăpa de sub control foarte uşor. Sper că Vladimir Putin înţelege că riscă un război nuclear în toată regula”, a declarat Biden.

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Putin amenință din nou Occidentul! Ce i-a înfuriat pe ruși
Putin amenință din nou Occidentul! Ce i-a înfuriat pe ruși
Citește și...
Bucureștenii cred că țara se îndreaptă într-o direcţie greşită. Care sunt cele mai mari probleme în Capitală - Sondaj
Bucureștenii cred că țara se îndreaptă într-o direcţie greşită. Care sunt cele mai mari probleme în Capitală - Sondaj

Percepţia bucureştenilor privind direcţia generală a ţării este preponderent negativă, trei sferturi fiind de părere că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, arată un sondaj CURS realizat în Capitală, în perioada 12 - 20 februarie.

Mărturia bărbatului din Prahova, condamnat pe viață după ce şi-a ucis concubina cu toporul: M-a refuzat, deci e vinovată
Mărturia bărbatului din Prahova, condamnat pe viață după ce şi-a ucis concubina cu toporul: M-a refuzat, deci e vinovată

Un bărbat de 37 de ani condamnat la închisoare pe viaţă după ce şi-a ucis cu un topor concubina însărcinată şi cu care mai avea un copil a premeditat fapta, după ce femeia, cu care avea frecvente scandaluri, a refuzat să se întoarcă la el.

Vremea se încălzește de săptămâna viitoare: Maximele termice, la ieșirea din iarnă
Vremea se încălzește de săptămâna viitoare: Maximele termice, la ieșirea din iarnă

Temperaturile vor crește în toate regiunile țării în săptămâna 22 februarie – 1 martie, ajungând în unele zone până la 14 grade Celsius, anunță Administrația Națională de Meteorologie (ANM). 

Recomandări
Se modifică sistemul RO-ALERT. Populația va fi alertată în mai multe moduri. Explicația lui Raed Arafat
Se modifică sistemul RO-ALERT. Populația va fi alertată în mai multe moduri. Explicația lui Raed Arafat

Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, reafirmă că mesajele RO-ALERT vor avea sunete diferite în funcție de tipul mesajului și de gravitatea situației.

O întâlnire între Zelenski și Putin este posibilă „în următoarele săptămâni”. Witkoff: „Sperăm că veți auzi vești bune”
O întâlnire între Zelenski și Putin este posibilă „în următoarele săptămâni”. Witkoff: „Sperăm că veți auzi vești bune”

Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a spus că în următoarele săptămâni ar putea apărea „vești bune” privind încheierea războiului ruso-ucrainean și nu a exclus posibilitatea unui summit între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.

Ucraina, România și Republica Moldova înființează Alianța Cibernetică pentru Reziliență Regională
Ucraina, România și Republica Moldova înființează Alianța Cibernetică pentru Reziliență Regională

În cadrul Forumului Internațional de Reziliență Cibernetică , desfășurat zilele trecute la Kiev, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere trilateral între instituțiile naționale de securitate cibernetică din Ucraina, România și Moldova.