România și alte state din UE cer consolidarea frontierelor externe în faţa fluxurilor de migranți și acorduri cu terţe țări
Cincisprezece ţări membre ale Uniunii Europene, între care România, au cerut, vineri, la Atena consolidarea frontierelor externe ale UE în faţa fluxurilor migratorii şi încheierea de acorduri cu terţe ţări pentru primirea de migranţi.
La încheierea unei conferinţe privind controlul frontierelor, ţările participante au declarat că va fi interesant să se "exploreze posibilitatea" unor acorduri cu terţe ţări de-a lungul frontierelor externe ale UE şi dincolo de acestea.
Uniunea Europeană studiază în prezent posibilitatea ca agenţia europeană de supraveghere a frontierelor, Frontex, să acţioneze în terţe ţări pentru a descuraja migraţia.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cele cincisprezece ţări s-au angajat să lucreze pentru "soluţii pentru ca o protecţie internaţională să fie acordată în terţe ţări", potrivit unui comunicat.
"Pentru prima dată în istoria sa... UE intenţionează să încheie aceste acorduri cu ţări non-europene", a postat pe Twitter eurodeputata Tineke Strik, din grupul Verzilor.
Negocieri în curs între UE şi Mauritania şi Senegal
Negocieri sunt în derulare în special între UE şi Mauritania şi Senegal, a menţionat europarlamentara olandeză.
Acordurile ar permite Frontex să desfăşoare poliţişti de frontieră şi să îndeplinească misiuni de gestionare a frontierelor, a adăugat Tineke Strik.
Ţările participante, Austria, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România şi Slovacia au cerut, de asemenea, Comisiei Europene să acorde "un sprijin financiar adecvat" ţărilor membre în prima linie "pentru orice tip de infrastructură de protecţie a frontierelor, între care bariere".
Ele au cerut, de asemenea, "mai multe posibilităţi de proceduri accelerate urmate de o respingere, în cazul unei cereri de azil nefondate". Mai multe ţări, între care Austria şi Grecia, au cerut UE să finanţeze ridicarea de bariere la frontierele externe ale UE pentru a descuraja solicitanţii de azil.
Dar Comisia Europeană a fost reticentă, declarând că "construirea de ziduri şi garduri cu sârmă ghimpată" nu este soluţia potrivită.
Atitudinea faţă de afluxul de migranţi s-a înăsprit în general în Europa din 2015-2016, când a primit peste un milion de refugiaţi, în special sirieni care au fugit din cauza războiului din ţara lor, relatează AFP, citată de Agerpres.
