România la PET. Râurile cristaline de munte, departe de a fi cele mai curate. „Otrava” identificată în analizele de laborator
„Am identificat microplastic și în râurile cristaline de munte!”. Este anunțul îngrijorător făcut de mai mulți experți de la Universitatea din Cluj. Aceștia au colectat probe de apă din zona de munte a județului Alba.
Analizele de laborator au arătat că inclusiv în pârâiașe se găsesc fragmente insesizabile cu ochiul liber. Campania „România la PET” vă arată, joi, concluziile specialiștilor care au stabilit că microfragmentele provin de la ligheane și pungi sau chiar de la foliile folosite la solarii, aruncate sau îngropate prin anii 2000.
Că marile râuri colectează microplastic, se vede cu ochiul liber în fiecare primăvară. Marea surpriză a fost că profesorii de la Cluj au găsit particulele de polistiren, sau de polipropilenă în izvoarele de munte, teoretic, cele mai curate.
Explicația ar fi că aceste izvoare sunt mai jos de satele răsfirate pe creste, de unde se aruncă și se îngroapă masiv deșeuri. Primarii ridică din umeri și nu vor să își supere, cu amenzi, electoratul.
Comuna Lupșa, din Țara Moților, e o localitate răsfirată pe multe dealuri și are numai puțin de 23 de sate. Pe podul peste râul Arieș, pe la orele prânzului, primarul admiră cursul apei, pe care vine alert o sticlă de plastic.
Reporter: Ce avem acolo, domnu' primar?
Radu Penciu, primar Lupșa: Rezultatul nesimțirii oamenilor...
Deșeurile, aruncate la întâmplare sau incendiate
Edilul e la primul mandat și spune că foarte greu a reușit să convingă oamenii din comună să încheie contracte de salubritate. Se laudă cu un procent de 80% de gospodării care au contract mult peste media zonei Apusenilor, unde abia dacă se adună 50 de procente.
Comunele din această parte a județului Alba au dezavantajul că au gospodăriile împrăștiate pe distanțe mari. Primarul din Bistra susține că are o rețea de drumuri între satele aferente, care adună mai mulți kilometri decât drumul până la Cluj. Implicit nu există firme de salubritate interesate să lucreze în zonă, decât cu tarife mari. Primăriile s-au asociat și încearcă să strângă cu o societate proprie, iar edilul din Bistra nu își explică de ce se adună mizerie pe râu, pentru că se laudă cu pubele montate prin toate satele aparținătoare.
Localnicii îl contrazic și recunosc că unii aruncă deșeurile pe unde pot, alții le incendiază.
La fel de adevărat este și că edilii se știu cu musca pe căciulă, nepunând oamenilor suficiente pubele, așa că nici nu aplică amenzi celor care aruncă deșeuri.
Gestionarea deșeurilor, una dintre marile hibe ale României
Activistul de mediu Radu Stoica ne arată cum, pur și simplu, oamenii aruncă din deal în vale, adică plimbă deșeurile de la unii la alții, de la o gospodărie de mai sus, către terenurile vecinilor de mai jos.
Iar Arieșul trece prin toate aceste comune și mai adună și tot ce vine de pe afluenții săi.
Când nivelul apei crește bursc și apoi scade, ambalajele rămân agățate pe maluri, prin vegetație. Teoretic pot fi ridicate mai ușor. Dacș se dorește...
Am prelevat probe de apă, din Arieșul Mare, afluent al Arieșului. Am vrut să vedem dacă microplasticul poate ajunge în organismul celor care trăiesc în aceste locuri.
Gestionarea deșeurilor a devenit una din marile hibe ale României și trebuie să fie o problemă de siguranță națională. Infrastructura de colectare lasă de dorit în mediul rural, acolo unde fiecare, scapă cum știe, de mizeria produsă.
