România își pierde fluturii. Explicațiile biologilor
România își pierde fluturii. Fenomenul este vizibil peste tot, iar biologii au și explicații. Urbanizarea, agricultura intensivă, folosirea pesticidelor, incendierea vegetației și poluarea au dus la dispariția minunatelor insecte.
Din această cauză se produc dezechilibre care ne pot afecta și pe noi.
În satul Poplaca din Mărginimea Sibiului, dealurile şi câmpurile sunt înflorite, dar fluturii care altădată erau cu miile nu mai apar.
Alegeri 2024
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
Szekely Levente este doctor în biologie, studiază fluturii de mai bine de 50 de ani şi are acasă o colecţie impresionantă - aproape 20 de mii de exemplare. Cinci specii au dispărut cu totul din România, spune el, iar altele sunt ameninţate.
În oraşe, fluturii au devenit o raritate. Roiurile care altădată umpleau parcurile au dispărut.
Szekely Levente, doctor în biologie: "Cu cât e mai urbanizată o localitate, nu mai există scurgere de apă naturală, totul e betonat, atunci dispare şi diversitatea asta. Nu mai cresc animale, urzicăriile au dispărut, abia mai vedem o urzică pe undeva şi normal dacă nu are ce mânca”.
Avem patru mii de specii de fluturi în România, dintre care 200 sunt de zi. Par foarte mulţi şi totuşi nu îi mai vedem în oraşe aşa cum se întâmplă acum 50 de ani. Poluarea aerului, poluarea luminoasă sau utilizarea insecticidelor îi îndepărtează. de exemplu atunci când această zonă verde este întreţinută sunt tăiate şi florile pe care un fluture s-ar putea dezvolta.
Dispariţia fluturilor aduce şi dezechilibre în natură. În stadiul de larvă, mănâncă insecte şi diverse plante, care altfel s-ar înmulţi fără măsură și ne-ar afecta și pe noi.
Cristina Craioveanu, lector la Facultatea de Biologie din cadrul UBB Cluj: "De exemplu cum sunt alergiile produse de diferite specii de plante invazive sau specii de insecte care devin invazive şi încep să devină dăunători".
Mihai Stănescu, entomolog la Muzeul Antipa: ”Fluturii sunt o componentă importantă a oricărui ecosistem natural terestru. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă polenizatorii ar dispărea. Florile s-ar scutura fără să mai producă mai departe fructe".
Fluturii au viaţă scurtă - doar câteva zile. Dacă vrem să îi protejăm, trebuie să păstrăm diversitatea naturală a pajiştilor şi pădurilor şi să susţinem agricultura ecologică.