România, campioana UE la mortalitatea din cauza accidentelor rutiere. Care sunt țările cele mai sigure

Aproximativ 19.800 de persoane au murit în accidente de trafic anul trecut, comparativ cu 2023, ceea ce reprezintă 600 de vieți mai puțin pierdute, conform Comisiei Europene.

În cazul României, țara se află printre statele cu cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere, înregistrând 77 de decese la un milion de locuitori. Totuși, față de 2019, România a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de victime, de peste 20%, ceea ce arată un progres important în reducerea accidentelor fatale.

România continuă să se confrunte cu un număr ridicat de accidente rutiere, iar drumul național este unul dintre cele mai periculoase, înregistrând o pondere mare din totalul deceselor. De asemenea, tinerii (18-24 de ani) și adulții în vârstă (peste 65 de ani) sunt grupurile cele mai vulnerabile în fața accidentelor rutiere. La nivelul întregii Uniuni Europene, rata medie a mortalității rutiere este de 44 de decese la un milion de locuitori, în timp ce România se află semnificativ deasupra acestei medii.

Obiectivul UE, greu de atins

Chiar dacă scăderea numărului de decese din accidente rutiere este un semn pozitiv, ritmul general de îmbunătățire rămâne prea lent. Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu sunt pe cale să atingă obiectivul UE de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2030.

Comisia Europeană a introdus deja măsuri pentru a îmbunătăți siguranța rutieră, inclusiv cerințe mai stricte pentru permisele de conducere și măsuri de aplicare mai eficiente la nivel transfrontalier. În curând, va fi adoptată și o nouă legislație privind inspecția tehnică auto pentru a reduce numărul vehiculelor nesigure pe drumurile din UE.

Progresele înregistrate în materie de siguranță rutieră variază semnificativ între statele membre. În timp ce țări precum Bulgaria, Danemarca, Lituania, Polonia și Slovenia au înregistrat progrese semnificative, unele dintre cele mai mari economii europene, cum ar fi Grecia, Spania, Franța și Italia, au înregistrat doar scăderi modeste ale numărului de decese rutiere. De asemenea, Irlanda și Estonia au înregistrat o creștere a numărului de decese, deși fluctuațiile anuale sunt mai pronunțate în cazul țărilor mai mici.

Țările cele mai sigure și cele cu rate ridicate ale mortalității

Suedia și Danemarca continuă să fie cele mai sigure țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește siguranța rutieră, cu rate scăzute ale mortalității: 20, respectiv 24 de decese la un milion de locuitori. În contrast, România și Bulgaria au înregistrat unele dintre cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere, dar au reușit să înregistreze scăderi semnificative, de peste 20%, față de 2019. Media Uniunii Europene este de 44 de decese rutiere la un milion de locuitori.

Drumurile rurale rămân cele mai periculoase, fiind implicate 52% dintre decesele rutiere. În plus, bărbații reprezintă 77% dintre victimele accidentelor rutiere, iar adulții în vârstă (peste 65 de ani) și tinerii (18-24 de ani) sunt cei mai vulnerabili utilizatori ai drumurilor. În ceea ce privește tipologia participanților la trafic, cei mai mulți dintre cei decedați sunt ocupanți ai autovehiculelor, urmați de motocicliști (20%), pietoni (18%) și bicicliști (10%).

În contextul obiectivului de a reduce cu 50% numărul de decese rutiere până în 2030, Comisia Europeană a continuat să promoveze măsuri legislative și să dezvolte politici pentru a îmbunătăți siguranța rutieră.

În martie 2023, a fost lansat un pachet de propuneri care include actualizarea cerințelor pentru permisele de conducere și o mai bună aplicare a normelor transfrontaliere. De asemenea, Comisia va adopta curând propuneri pentru îmbunătățirea legislației privind inspecțiile tehnice auto, cu scopul de a reduce numărul vehiculelor nesigure pe drumurile din Uniunea Europeană.

Siguranța rutieră a fost un element central în inițiativele Uniunii Europene, fiind inclusă în strategia pentru mobilitate durabilă și inteligentă și în noile reglementări TEN-T și pentru mobilitatea urbană. În plus, Observatorul european pentru siguranța rutieră a publicat astăzi un raport anual cu date până în 2023 și rapoarte aprofundate privind siguranța rutieră pentru copii, conducătorii auto profesioniști și cultura siguranței rutiere.

Peste 1.300 de persoane au murit în accidente rutiere în România, în 2024

Peste 1.300 de persoane au murit şi aproape 3.000 au fost rănite în urma unor accidente rutiere petrecute la nivel naţional, în perioada ianuarie - noiembrie 2024. În această perioadă, au avut loc, în total, peste 3.800 de accidente, principalele cauze fiind indisciplina pietonilor, a bicicliştilor şi depăşirea vitezei regulamentare. Comparativ cu anul 2023, numărul accidentelor mortale şi al răniţilor în accidente rutiere este mai scăzut, informează Poliţia Română, potrivit News.ro.

Inspectoratul General al Poliţiei Române menţionează că acţiunile poliţiştilor de la Rutieră au drept scop prevenirea evenimentelor grave din trafic, în condiţiile în care respectarea regulilor de circulaţie de către toţi cetăţenii ar reduce semnificativ tragediile. În primele 11 luni ale anului 2024, poliţiştii de la rutieră, sub coordonarea Direcţiei Rutiere, au acţionat pentru creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, prin „reducerea victimizării populaţiei în accidente de circulaţie”, aplicarea „fermă” a măsurilor legale, pentru combaterea cauzelor care au provocat accidentele rutiere.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române, în perioada ianuarie - noiembrie 2024, la nivel naţional, s-au înregistrat 3.862 de accidente, în urma cărora 1.333 de persoane au decedat şi 2.980 au fost rănite grav. Comparativ cu situaţia similară înregistrată în anul 2023, se constată scăderea numărului de accidente (-234, -5,7%), scăderea numărului de persoane decedate (-55, -3,9%) şi scăderea numărului persoanelor rănite grav (-217, -6,7%). Comparativ cu perioada similară a anului 2019, se constată scăderea tuturor indicatorilor dinamici de analiză: -3.888 de accidente (-50,1%), -314 persoane decedate (-19%) şi -4.333 de persoane rănite grav (-59,2%).

Poliţiştii menţionează ca principale cauze ale producerii unor accidente rutiere grave indisciplina pietonilor (17,7%), nerespectarea regimului legal de viteză (15,9%) şi indisciplina bicicliştilor (11,2%). „Accidentele produse pe fondul primelor trei cauze reprezintă 44,9% din totalul accidentelor rutiere grave. Cele trei cauze menţionate anterior au generat 46,4% din totalul deceselor: indisciplina pietonilor: 21,9%; nerespectarea regimului legal de viteză: 18,3%; indisciplina bicicliştilor: 6,2%”, arată Poliţia Română.

În primele 11 luni ale anului 2024, la nivel naţional, structurile de poliţie rutieră au organizat şi executat 59.639 de acţiuni destinate combaterii principalelor cauze generatoare de accidente, implicând atât efectivele proprii, cât şi poliţişti din cadrul structurilor teritoriale de ordine publică desemnaţi poliţişti rutieri. De asemenea, au fost organizate şi executate 4.937 de acţiuni pe linie de transporturi rutiere, dintre care 1.985 au vizat transportul rutier public de persoane, 1.974 transportul rutier de mărfuri, 269 transportul rutier de mărfuri periculoase şi 709 transportul rutier de persoane în regim de taxi.

Sancţiuni aplicate pentru nereguli în trafic

La nivel naţional, în urma neregulilor constatate, structurile de profil ale Poliţiei Române au aplicat 1.790.503 sancţiuni pentru nerespectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice, din care 69.225 de sancţiuni pentru indisciplina pietonilor, 662.608 sancţiuni pentru nerespectarea regimului legal de viteză, fiind reţinute 77.319 permise de conducere.

În primele 11 luni ale anului 2024, la nivel naţional, în trafic, au fost constatate 20.999 de infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, dintre care 6.957 de infracţiuni pentru conducerea unui auto sub influenţa băuturilor alcoolice. De asemenea, au fost reţinute peste 174.251 de permise de conducere, dintre care 19.982 de permise de conducere pentru conducerea unui auto sub influenţa băuturilor alcoolice.

În domeniul educaţiei rutiere, au fost încheiate 190 de parteneriate, iar poliţiştii rutieri au participat la 4.482 de ore de educaţie rutieră, în 2.790 unităţi de învăţământ.

Prin accesarea de fonduri externe nerambursabile, Poliţia Română a achiziţionat aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor, sisteme electronice mobile de depistare a substanţelor stupefiante în salivă, motociclete, kit-uri de semnalizare rutieră şi sisteme de cercetare la faţa locului. Acţiunile pentru siguranţa rutieră vor fi continuate şi în perioada următoare, mai informează Direcţia Rutieră din IGPR.

Articol recomandat de sport.ro

„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur