Romania ar putea scapa de MCV la 10 ani de la intrarea in UE. Rezultatele obtinute de tara noastra, in comparatie cu Bulgaria
Parlamentul European (PE) a adoptat o initiativa legislativa in vederea crearii unui instrument - Raportul european cu privire la democratie, statul de drept si drepturile fundamentale - care sa fie aplicat la nivelul intregii Uniuni.
Acesta va avea rolul sa inlocuiasca instrumente de monitorizare ca Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) impus Romaniei si Bulgariei, relateaza site-ul SeeNews, citat de News.ro.
"Am furnizat Uniunii Europene instrumente in vederea unei consolidari a politicilor in toate celelalte domenii - competitie, cooperarea in domeniile politiei si Justitiei, politica externa (...) - insa valorile noastre centrale nu sunt protejate de instrumente care sa fie suficient de puternice pentru a asigura respectarea lor in intreaga Uniune", a declarat eurodeputata olandeza Sophie in’t Veld (D66, social-liberali) in dezbaterea dinaintea votului, citata intr-un comunicat emis de PE.
Textul propune ca CE sa intocmeasca anual, in consultare cu un panel de experti independenti "Raportul european cu privire la democratie, statul de drept si drepturile fundamentale", referitor la situatia in aceste domenii in toate statele membre.
Potrivit initiativei, acest raport urmeaza sa prezinte recomandari pentru fiecare stat membru in parte, in baza unor indicatori precum separarea puterilor in stat, libertatea si pluralismul presei si accesul la justitie.
Aceasta initiativa legislativa a fost adoptata cu 405 la 171 de voturi si 39 de abtineri.
Ea a fost sustinuta de cele mai importante grupuri politice din parlament - Partidul Popular European (PPE) si Alianta Progresiva a Socialistilor si Democratilor (S&D).
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene (CE) sa prezinte o propunere in vederea introducerii acestui instrument pana in septembrie 2017.
Comisia urmeaza sa prezinte un raspuns motivat cererii Parlamentului.
Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), impus Romaniei si Bulgariei, monitorizeaza progresele inregistrate de cele doua state membre UE in cadrul unor reforme judiciare si in lupta impotriva coruptiei.
Sofia si Bucurestiul au aceptat MCV, la mijlocul anilor 2000, ca o conditie prealabila aderarii lor la UE, pe 1 ianuarie 2007.
Potrivit acestor rapoarte MCV, prezentate anual de CE, Romania a inregistrat in ultimii ani rezultate mai bune decat Bulgaria.
Rezultatele ultimului raport MCV pentru Romania
Pe 27 ianuarie 2016, Comisia Europeana a prezentat raportul anual MCV cu privire la tara noastra, document in care au fost prezentate mai multe probleme care trebuie rezolvate. Intregul raport poate fi citit AICI.
Raportul noteaza ca in martie 2015, presedintele Agentiei Nationale de Integritate (ANI) a demisionat in urma deschiderii unei anchete de catre DNA si ca vicepresedintele ANI a exercitat functia de presedinte interimar pana la numirea sa ca presedinte in decembrie 2015, in urma unui concurs organizat de Consiliul National de Integritate (CNI). Desi procedura a durat mult, s-a dovedit a fi deschisa si transparenta, se mentioneaza in raport.
In ceea ce priveste CNI, al carui mandat a expirat in noiembrie 2014, raportul precizeaza ca initial, procesul de numire a unui nou CNI a facut obiectul unei serii de controverse, care au fost solutionate in cele din urma, Consiliul incepandu-si activitatea in februarie 2015.
De asemenea, se noteaza ca CNI si-a ales ca presedinte pe reprezentantul societatii civile, ceea ce reprezinta un mesaj util din punctul de vedere al independentei. Principala sarcina a CNI in 2015 a fost procesul de selectie a noului presedinte al ANI, precizeaza expertii CE. In pofida demisiei presedintelui sau, ANI s-a ocupat in continuare de un numar mare de anchete in cursul perioadei de raportare si a continuat sa initieze un numar semnificativ de anchete in materie de conflicte de interese si de incompatibilitate, multe dintre acestea avand ca obiect politicieni locali. Potrivit raportului, acest lucru pune in evidenta o trasatura problematica legata de nivelul scazut de acceptare, si chiar rezistenta, la normele de integritate in cadrul unui numar important de autoritati locale, cu implicatii pentru achizitiile publice.
Documentul evidentiaza ca un procent ridicat din deciziile ANI este contestat in instanta (aproximativ 3.000) dar rata de confirmare a deciziilor ANI in instanta este in continuare de peste 80%. Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a depus eforturi in vederea accelerarii solutionarii dosarelor ANI — care reprezinta aproximativ 10% din volumul sau de munca — si a redus termenele de pronuntare a hotararilor de la 18 luni la aproximativ noua luni. in ceea ce priveste conflictele de interese de natura penala, ANI si-a dezvoltat in continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la rationalizarea anchetelor si a schimburilor de informatii.
Pe de alta parte, executarea deciziilor definitive ale ANI si confirmarea acestora prin hotarari judecatoresti definitive a ramas o problema in 2015. Doua cazuri din Parlament au inregistrat intarzieri semnificative inainte ca deciziile finale privind incompatibilitatea sa fie executate, conducand la incetarea unui mandat de parlamentar. Practic, ANI a trebuit sa recurga la aplicarea de amenzi contraventionale sau la notificarea urmaririi penale.
Prin urmare, ramane valabila recomandarea Comisiei din 2015 de a se "reexamina modul in care se poate garanta faptul ca hotararile judecatoresti referitoare la suspendarea din functie a parlamentarilor sunt aplicate in mod automat de catre Parlament".
Tot la capitolul integritate, raportul mentioneaza ca sistemul informatic "Prevent", care verifica "ex ante" existenta unor conflicte de interese in domeniul achizitiilor publice, a fost dezvoltat in continuare si, atunci cand va fi pus in aplicare, ar trebui sa aduca o contributie reala la evitarea conflictelor de interese prin detectarea automata a acestora inainte de procedura de selectie si de atribuire a contractelor.
Pentru a se asigura respectarea obligatiilor care decurg din noile directive ale UE privind achizitiile publice, vor fi necesare masuri legislative si institutionale suplimentare pentru asigurarea faptului ca verificarea se aplica tuturor factorilor de decizie implicati, in conformitate cu definitia din directiva a conflictelor de interese. Directivele impun totodata obligatia ca institutiile relevante sa aiba competenta de a impiedica semnarea contractelor in caz de suspiciune privind existenta unui conflict de interese.
ANI estimeaza ca aproape toate cazurile de conflict de interese pe care le urmareste penal sunt relativ simple si ar putea fi evitate prin utilizarea acestui sistem. Desi punerea in aplicare a durat mai mult decat se astepta, noteaza raportul MCV, legea a fost adoptata de guvern in luna septembrie 2015 si in prezent este discutata in Parlament. Va fi important sa se mentina in lege principiul conform caruia autoritatile contractante au obligatia de a actiona atunci cand sunt notificate cu privire la un potential conflict de interese, considera autorii raportului.
Potrivit documentului, programul "Prevent" ar trebui sa poata incepe sa functioneze de indata ce legea va fi adoptata. Programul s-ar aplica in primul rand achizitiilor publice care implica fonduri ale UE, dar va fi extins rapid la toate achizitiile publice electronice.
