România a primit primele garduri electrice din bani europeni. Unde vor fi montate pentru a-i ține la distanță pe urși
Primele garduri electrice, finanțate din bani europeni, au ajuns în țară și urmează să fie montate la marginea pădurilor, acolo unde urșii coboară în localități.
Sunt peste peste 2.700 de kilometri de fir electric, care înseamnă aproximativ, o mie de garduri protectoare. Silvicultorii vor fi cei care vor stabili zonele care au nevoie de protecție, dar, ulterior, gardurile vor putea fi mutate oriunde apare un urs-problemă.
Gradurile electrice pe care Direcția Silvică Prahova le-a primit de la Ministerul Mediului ar urma să oprească fenomenul. 10.000 de metri de fir electric urmează să fie întinse în Valea Prahovei, Măneciu, Vălenii de Munte și Valea Doftanei.
Ioan Domnșa, Direcția Silvică Prahova: „Pot fi amplasate și în zonele fară energie electrică având un panou solar și un acumulator, cu atonomie de funcționare. Acestea pot fi mutate la nevoie în zonele în care urșii creează probleme polulației sau crescătorilor de animale”.
Cimitirul din Azuga ar putea fi primul protejat de gardul eletric plătit din fondurile alocate prin PNRR, pentru că urșii ajung frecvent aici.
Tanczos Barna, ministrul Mediului: „Nu sunt soluția minune. Nu rezolvă problema de fiecare dată dar, în anumite circumstanțe, anumite zone prot fi protejate eficient cu gardul electric: stânele, culturile, în anumite orașe casele, curțile oamenilor, blocurile pot fi protejate eficient”.
Urșii s-au învățat sa coboare în zonele locuite pentru că aici găsesc foarte ușor hrană. De regulă sunt containere cu resturi menajere.
Incursiunile sunt mai rare acolo unde deșeurile sunt corect depozitate și pădurea oferă mâncare din abundență.
Gardurile electrice, doar primul pas
Gestionarii fondurilor cinegetice duc hrană pentru animalele sălbatice, mai ales porumb care este preferat atât de mistreți, cât și de urși.
Specialiștii recomandă ca această hrănire să se facă doar în anumite perioade și la distanță mare de localități.
Cristian Remus Papp, WWF România: „Cea mai critică perioadă este aceasta în care ursul se hrănește intens, de hiperfagie când trebuie să acumuleze cantități mari de grăsime și pe de altă parte când se trezește și are nevoie de hrană pentru a-și reface rezervele”.
Gardurile electrice reprezintă primul obiectiv din cele trei pe care Ministerul Mediului și-a propus să le finanțeze cu bani de la Uniunea Europeană.
Celelalte două vizează realizarea primului recensamant științific al urșilor, pe baza amprentei genetice și construirea unui centru pentru îngrijirea urșilor problemă.
În total, este vorba de 53 de milioane de lei accesați prin PNRR special pentru planul national de conservare a ursului brun în România.
