Război în Ucraina. Klaus Iohannis a discutat cu președintele SUA și alți lideri globali

iohannis - biden

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, luni, la invitația președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliați și ai instituțiilor multilaterale.

 

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, întâlnirea a avut loc în contextul desfășurării agresiunii militare ”nejustificate și ilegale” a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Consultările au continuat linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în completarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la datele de 11 și 18 februarie 2022.

La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Președintele Consiliului European, Charles Michel, și, pentru prima dată în acest format, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida.

Liderii au analizat situația gravă de pe teren și au reiterat măsurile concrete și ferme de răspuns întreprinse de comunitatea internațională pentru descurajarea Rusiei, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, precum și la măsurile care pot fi întreprinse pentru prevenirea escaladării acestor acțiuni, inclusiv având în vedere amenințarea cu utilizarea armelor nucleare de către președintele rus, pe care liderii au condamnat-o.

Citește și
Putin îi amenință pe ruși că orice ajutor pentru un stat străin în timpul războiului din Ucraina este ”înaltă trădare”
Serviciile secrete ucrainene: Rusia voia să captureze oraşele cheie ale Ucrainei în două zile
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

Accentul a fost pus, în continuare, pe strategia cuprinzătoare și concretă prin care poate fi sprijinită Ucraina, pe toate dimensiunile, în fața acestei agresiuni, în vederea asigurării suveranității și integrității teritoriale ale acestui stat, și a restabilirii păcii și securității pe continentul european.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale și asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv din perspectiva amenințării utilizării armelor nucleare de către Federația Rusă.

”Președintele Klaus Iohannis a reafirmat, și cu acest prilej, sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă și de securitate.

Președintele României a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, inclusiv la Marea Neagră, precum și asupra întregului spațiu euroatlantic.

Președintele României a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în mod special la Marea Neagră.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat, și în acest context, importanța accelerării procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare și apărare a NATO în regiune. Totodată, președintele României a reluat apelul la trimiterea în țara noastră, de către aliați, a unui număr suplimentar de trupe și de capabilități” - se mai arată în comunicat.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a menționat măsurile concrete întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, cu referire la ajutorul în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în donarea de echipament de protecție, combustibil, alimente, apă și medicamente.

În acest context, Președintele Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina, valorificând poziția sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, disponibilitate apreciată de liderii prezenți.

”Președintele României a subliniat că la eforturile depuse de țara noastră se adaugă facilitarea fluxului cetățenilor ucraineni de la frontieră, precum și asigurarea tranzitării în siguranță a unui număr mare de cetățeni ai altor state și a membrilor misiunilor diplomatice din Ucraina.

Președintele Klaus Iohannis a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce privește gestionarea refugiaților ucraineni, cât și în cazul unei eventuale noi crize energetice.

Totodată, în context, Președintele României a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea energiei ca instrument politic de presiune și șantaj” - se mai arată în comunicat.

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
Război în Ucraina. Forţele ruse se află în apropierea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina
Război în Ucraina. Forţele ruse se află în apropierea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina

Este a cincea zi de război în Ucraina vecină și prima în care au loc negocieri pe muchie de cuțit între delegațiile celor două tabere.

Serviciile secrete ucrainene: Rusia voia să captureze oraşele cheie ale Ucrainei în două zile
Serviciile secrete ucrainene: Rusia voia să captureze oraşele cheie ale Ucrainei în două zile

Armata rusă plănuia să cucerească oraşele cheie ale Ucrainei - Kiev, Harkov şi Herson - într-o "operaţiune specială" de două zile, relatează agenţia de presă Unian, citând surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene, scrie Agerpres.

Ministrul apărării bulgar demis, după ce a refuzat să numească „război” invazia militară rusă
Ministrul apărării bulgar demis, după ce a refuzat să numească „război” invazia militară rusă

Premierul bulgar Kiril Petkov a afirmat luni că va propune destituirea ministrului apărării Stefan Ianev, după ce refuzul acestuia din urmă de a califica drept război invazia militară rusă în Ucraina a dus la numeroase cereri de înlocuire a sa.

MAE rus: „Rusia nu a lansat un război, ea îi pune capăt”
MAE rus: „Rusia nu a lansat un război, ea îi pune capăt”

"Rusia nu a lansat un război, ea îi pune capăt", a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Zaharova, citată de agenţia oficială de presă TASS.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, despre războiul din Ucraina: ”Este o amenințare foarte gravă”
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, despre războiul din Ucraina: ”Este o amenințare foarte gravă”

Cristian Diaconescu, fostul ministru de Externe, a fost invitatul Știrilor Pro TV și a vorbit despre ce ar putea să rezolve negocierile care se defășoară în Belarus, dar și despre cât războiul din Ucraina.

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.