Rareş Năstase: "Când transformăm corupţia în faptă bună şi împărţim România în tabere"

Când nu fac asta, îşi vărsa nervii pe biciclişti şi pietoni. Şi invers. La bloc, alte conflicte – unii pro câini maidanezi, alţii total împotrivă. Prin parcuri, alte două tabere – vaccinam sau nu copiii? La nivel înalt, ministrul Justiţiei… săgeţi către procurorul general, îl acuză de inducerea psihozei în rândul populaţiei. E sau nu, mâna lui Sauron, pardon, Soros. În platourile de televiziune, politicieni, politruci, formatori de opinie, invitaţi care sar la bătaie şi se ciufulesc în pauzele publicitare. “Bine că i-a dat”, versus “Bine că nu i-a dat”.

A fost manualul de sport. E bun sportul, ce aveţi cu el, doar nu vă împărţiţi şi aici în tabere? Cum să nu vrei manual de sport? Dacă plouă afară, iar primăria, în loc de teren sau sala de sport îţi asigură mocirla, nu mai bine scrii tu frumos, după dictare, din manual, în clasă? Şi ăla e sport, mersul piticului se poate face şi cu pixul pe hârtie.

Principalul partid de la guvernare postează clipuri cu vis de viralizare, în care atacă poliţiştii şi procurorii, făcându-i pe toţi şi proşti şi rău intenţionaţi, practic infractori, dacă premeditat si din start fac dosarele greşit. E partidul care şi-a pus miniştrii să păstorească aceşti proşti. Şi vor să ne împărţim iar în două tabere – pro şi contra camerelor de supraveghere.

Avem #ajunge contra #vavedem. Ajunge?

Citește și

La escală își dă românul arama pe față. “S-a format coada, noi ne-am așezat de proști?”. Rareș Năstase, mărturii din aeroport

Ne ciondănim şi pe înscrierea copiilor la şcoli. E bine sau nu, să îţi dai copilul la mare distanţă de casă, dacă școala vecină nu iţi oferă condiţii? Păreri împărţite şi în spitale. Sunt medici mari, cadre universitare cu ștate vechi şi multă experienţă, adevăraţi profesionişti. Dar unii sunt acuzaţi de corupţie. “A furat, dar mi-a făcut bine copilul”. Se războiesc între ei, pe catedre, dascălii din licee, dar sunt semnale că, de ani de zile, se dau lupte crâncene şi prin structurile cele discrete.

E o mare junglă. E care pe care. Haiducie.

Cum să pretinzi ordine în harababură, cum să ceri comportament civilizat, într-o mare de frustrare, într-o stare de irascibilitate naţională? Cum să ceri sus, în fruntea ţării, corectitudine, calm, simţul răspunderii, dacă jos, în popor, acestea dispar incet, iar romanul e incurajat sa îşi dea în petec?

Asta vor. Să ne ocupăm tot timpul cu noi, să-i lăsăm în pace. Să nu observăm. Să ne urăm, să ne bălăcărim. Să vedem negru în faţa ochilor, nu şi ce fac ei. Să fim ca ei, ca să nu fim ipocriţi, să pretindem.

Suntem zilnic lăsaţi să ne descurcăm cum putem. Fiecare e pe pielea şi pe “spatele” lui.

Nu respecţi reguli, nu-i nimic, avem legi şi teoretic, sancţiuni. Dar alea se schimbă. Am avut un sistem de valori, l-am dat peste cap.

Modele? De maşini scumpe, şi cărţi scrise în timp record, eventual. Dacă află cei de la Guiness Book, fac top 10 fără să iasă din penitenciarele de la noi.

Toată lumea are studii, se pricepe, mai ales la Drept. Cu cât ai învăţat mai la distanţă, cu atât poţi fi astăzi mai aproape de incubatorul de legi. Le faci cum vrei, cum te “coafează”. Model, set de valori. Ciocul mic, la detalii.

E chiar cool să fii demnitar cu dosar penal, e şi mai cool să ai condamnare. Ai trecut barieră, ştii despre ce e vorba, mai ales ce anume trebuie protejat, în viitor, prin lege.

Înainte te fereai să îţi angajezi copiii, soţia, neamurile, prin minister, agenţie, primărie. Ba chiar se plângeau cândva, unii de la stat, puşi să monitorizeze fix asta, cum că ar fi incompatibilitate, infracţiune. Acum nimeni nu se mai fereşte, se fac declaraţii despre asta, cu seninătate. Poate se schimbă şi legea asta. Cum se doreşte, mai nou, să fii exonerat dacă ai comis o infracţiune pentru binele cuiva, dacă nu o faci în propriul interes, ci pentru binele unui terţ. Un fel de “am furat pentru un prieten cu nişte probleme.” Transformi corupţia în faptă bună!

Ai trei sferturi din lucrarea de licenţă sau doctorat la fel cu a altor persoane, cu pasaje nemodificate, la virgulă? E coincidenţă, li se pare. Au şi alţii, care-i problema. De fapt au şi unii dintre cei care merg la vot. Minciuna se poartă. Şi în campania electorală, dar mai ales după.

Ai văzut prea multe, începi să înţelegi, nu-i nimic, apare una care vinde cârnaţi în limba maghiară. Şi atunci… Huo, strângem rândurile, unguri răi la orizont. A mai pus unul stăpânire pe brandul Arsenie Boca, vezi acolo, ce treabă ai tu cu Parlamentul? .

Sunt proteste paşnice, pe care şi le-au asumat, fără violenţă, unii care nu mai vor corupţie? Se va găsi unul să dea cu pumnul. Îi facem să pară că sunt cei mai rău intenţionaţi, aruncând fumigene că victima e un fost securist. Picam bine, când arătăm apoi că e vorba de o persoană serioasă, prada furiei străzii. Tehnici că la carte, împărţim oamenii în tabere, însămânţam dubiul.

În tot acest timp…

Poliţiştii închid ochii. Şi mor prin săpăturile de pe străzi.

Profesorii închid ochii, generaţii întregi cresc fără manuale.

Medicii se fac că nu văd şi ajung în situaţia să comită malpraxis pe bandă rulantă. Oameni se sting cu zile, pe patul de spital, taman acolo unde ar trebui să fie îngrijiţi mai bine.

Aleșii din ministere, consilii judetene si primării se fac că nu văd, mor copiii înecaţi în fosele septice de la şcoli. Suflete nevinovate sfârşesc dureros şi crunt, în fiecare an, în dejecţia noastră. Da, e a tuturor, cum a tuturor e şi vina.

Românii închid ochii şi îşi fac rău. Mult rău.

Rareş Năstase

ROMÂNIA, TE IUBESC!

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă