Declarațiile ministrului:
„Cu privire la evenimentul grav de azi noapte, un eveniment pe care nu și l-a dorit nimeni, dar despre care trebuie să vormim liber”, și-a început ministrul conferința de presă.
Trebuie înțeles că tehnologia dronelor nu există de 20 de ani pentru a putea fi cumpărată în ultimii 20 de ani.
Ministrul a avut o discuție cu comandantul suprem al forțelor NATO din Europa la amiază.
„Ca un făcut, chiar astăzi, se vor semna la ora 21.45 proiectele introduse în SAFE pentru apărarea împotriva dronelor”.
„Cu privire la evenimentul grav de azi noapte, a fost un eveniment despre care trebuie vorbit foarte deschis. Trebuie pornit de la faptul că armata a fost proiectată pentru apărare antiaeriană împotriva obiectelor de dimensiuni mari, care zboară la altitudini mari. Și nu doar armata română, și armata altor țări”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a răspuns și celor care nu cred că drona ar fi din Rusia și i-a invitat să consulte seriile componentelor aparatului care provin din această țară.
Ministrul a revenit și la subiectul celor 4 minute pe care drona le-a petrecut în spațiul aerian românesc. El a explicat faptul că timpul avut la dispoziție nu a reprezentat problema, ci lipsa capabilităților specifice anti-dronă și că avioanele F-16 au reprezentat opțiunea mai puțin eficientă pe care armata a avut-o la îndemână. Cu toate acestea, radarele luate în ultimele luni reprezintă un salt semnificativ față de nivelul anterior al echipării.
Radu Miruță a prezentat și evoluția programului SAFE. El a explicat că termenul final este 30 mai și că din cele 11 proiecte inițiale au mai rămas 10. Unul dintre acestea, cel al armei de asalt, a fost mutat la Ministerul de Interne. Opt proiecte au fost finalizate și urmează semnarea lor după conferința de presă. Un singur proiect luiat în calcul a fost respins, explicația fiind că prețul propus a fost prea mare.
Președintele și ministrul interimar al Apărării, vizită la Galați
Declarațiile lui Radu Miruță vin după ce el, alături de președintele Nicușor Dan a făcut, vineri, o vizită la Galați, unde i-a vizitat la spital pe cei doi răniți în urma exploziei și incendiului provocate de prăbușirea unei drone asupra unui bloc de locuințe, o femeie și fiul acesteia în vârstă de 14 ani, după care s-a deplasat la imobilul afectat pentru a evalua situația la fața locului.
În declarația de presă de după această vizită, Miruță a explicat că nu a fost un eşec al Armatei faptul că nu a fost interceptată drona care s-a prăbuşit la Galaţi, deoarece militarii au făcut tot ce se putea cu echipamentele pe care le-au avut la dispoziţie. Miruţă a explicat că, în cele patru minute în care drona s-a aflat în spaţiul aerian românesc, capabilităţile avute la dispoziţie au fost avioanele de vânătoare, dar era riscul mai mare dacă drona era angajată cu o rachetă care putea face o pagubă mai mare.
„Armata Română face un efort intens în ultimele 12 luni. Nu a făcut în ultimul timp astfel de proiecte de înzestrare. Evoluţia acestor ţinte presupune capabilităţi pe care Armata Română până acum nu a avut preocupare să le aducă în înzestare (…) Se vor semna opt proiecte pentru cele mai moderne capabilităţi de înzestare, de apărare antidronă existente astăzi în lume”, a declarat ministrul Apărării.
El a precizat că, dacă capabilităţile antidronă ar fi existat, atunci incidentul de la Galaţi probabil că nu s-ar fi întâmplat.
„Atunci când am ajuns la Ministerul Apărării, de două luni de zile, a apărut preocuparea să cumpărăm astfel de capabilităţi şi uitaţi că astăzi suntem în situaţia în care contractăm cele mai moderne echipamente de apărare antidronă. Dacă ele ar fi existat aseară sau dacă ar fi existat acum o jumătate de an, astfel de cazuri cel mai probabil că nu s-ar fi întâmplat”, a mai declarat Radu Miruţă.
El susţine că nu a fost un eşec al Armatei.
„Nu a fost un eşec al Armatei pentru că Armata a făcut tot ce a putut cu echipamentele pe care le-a avut la dispoziţie în urma înzestărilor ultimilor ani”, a explicat ministrul Apărării.
Radu Miruţă a explicat că drona s-a aflat timp de patru minute în spaţiul aerian românesc.
„A avut parcurgere în spaţiul aerian românesc patru minute, pentru că avioanele de vânătoare nu au avut scenariu să angreneze o astfel de dronă fără a exista riscuri în municipiul Galaţi şi pentru că capabilităţile concrete de apărare antidronă nu sunt suficiente în Armata Română. Tocmai de aceea facem un astfel de proiect de înzestare. De ce Armata Română nu s-a înzestrat până acum, este o întrebare la care nu pot să răspund”, a precizat Miruţă.
