PRO TV se menține pe primul loc în topul încrederii românilor, arată studiul Reuters Institute Digital News Report
PROTV rămâne în preferințele românilor la capitolul încredere, relevă un studiu al Institutului Reuters, în timp ce, la fel ca în lume, și mare parte di români consumă știri de pe rețelele sociale.
Potrivit Reuters Institute Digital News Report, în ceea ce priveşte încrederea în branduri, PRO TV rămâne pe primul loc, cu 65%, urmată de Digi 24 - 60%, TVR - 59%, Antena 1 -54% etc. Toate posturile au înregistrat însă scăderi semnificative faţă de anii precedenţi, potrivit studiului, preluat de Agerpres.
Referitor la cât de uşor sau dificil este să deosebeşti ştirile şi informaţiile de încredere faţă de cele care nu sunt de încredere, pe platformele utilizate, România se situează asemenea trendurilor globale, primul loc în privinţa încrederii ocupându-l Google - 68%, urmat de You Tube - 62%, WhatsApp - 61%, Facebook - 60%, TikTok - 52%, Instagram - 51%, Linkedin - 49% şi X (fostul Twitter) - 38%.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Principala modalitate de a afla o ştire rămâne social media (25%), mai mult decât accesarea directă a unui site (19%), folosirea unui motor de căutare (18%) sau o alertă pe telefonul mobil (10%).
Conform raportului, principalele reţele de socializare şi mesagerie folosite pentru ştiri sunt Facebook - 46% (-9 faţă de 2023) , You Tube - 28% (-6), WhatsApp - 23% (-1), Facebook Messenger - 12% (-4), Instagram - 11% (-2) şi TikTok - 16%.
Clipurile și relatările oamenilor obişnuiţi rămân, ca şi anul trecut, principala sursă pentru ştirile pe care le urmăresc românii - 46% (+ 8). Aceştia sunt urmaţi de influenceri/creatori de pe social media, celebrităţi din mediul online - 29% (+3) şi jurnalişti sau surse de ştiri alternative/de dimensiuni mai mici - 26% (+5). În schimb, brandurile de ştiri sau jurnalişti mainstream înregistrează 24%, în scădere cu 7 procente faţă de anul trecut, vedetele (muzicieni, actori, comedianţi, sportivi cunoscuţi) - 28% ( minus 9) şi politicieni sau activişti - 13% (minus 5).
La nivel general însă, România înregistrează cel mai scăzut nivel de încredere (27%) în presă din ultimii opt ani, conform Digital News Report, prezentat luni, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.
Rezultatele acestei ediţii a Digital News Report, cel mai mare studiu academic despre audienţele de ştiri din lume, coordonat de Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, au fost prezentate de prof. univ. dr. Raluca Radu, de lector univ. dr. Manuela Preoteasa şi de lector univ. dr. Antonia Matei, din Departamentul de Jurnalism al FJSC, UB.
„Există o scădere la nivel mondial şi avem această medie de 40%, dar, aşa cum vedeţi, România este la sfârşitul clasamentului, avem cel mai scăzut nivel de încredere de când se face Digital News Report (27%). Dacă ne aducem aminte de marja de eroare plus, minus 2%, cred că putem să spunem destul de sigur că sunt patru cinci ţări care sunt către ultimul loc din clasament, pentru că Grecia şi Ungaria au un nivel de încredere în 23%, la foarte mică distanţă de nivelul de încredere din România", a afirmat prof. univ. dr. Raluca Radu.
Raluca Radu consideră că acest nivel de încredere are mai multe motive, principalul fiind acela că „am avut un an preelectoral şi a existat o presiune extraordinară asupra redacţiilor, care a fost făcută în principal de partide".
„Avem anchete de presă care arată că partidele au folosit toate mijloacele să pună presiune pe redacţii, inclusiv fonduri care vin de la bugetul de stat, deci practic sunt date de Guvern, pe baza legislaţiei pe care şi-o creează partidele în Parlament, ca să controleze presa. Nu este un procent foarte mare. Am calculat că ar fi 3% din piaţa estimată de publicitate în general, dar este un proces care distorsionează foarte tare discursul multor redacţii despre ceea ce se întâmplă în viaţa politică şi este o discuţie publică la care participă foarte mulţi oameni legată de aceste fonduri, care are ca efect inclusiv această scădere a încrederii în presă. Şi, sigur că, dacă există un decalaj foarte mare între ce văd că fac redacţiile şi ce simt că li se întâmplă în realitate, încrederea în presă este posibil să scadă", a mai spus Raluca Radu.
Sursa: Agerpres
Etichete: protv, presa, incredere, reuters, retele sociale,
Dată publicare:
17-06-2024 13:58