Producție semnificativă de mere toamna aceasta. Producătorii se plâng că nu au cui să vândă marfa
Livezile sunt doldora de mere în acest an iar arborii stau să se rupă sub greutatea fructelor dulci și parfumate.
Dar, pentru cultivatori, producția mare nu înseamnă profit. Mulți spun că nu vor apuca să-şi vândă marfa, înainte să se strice, şi, în plus, nu pot cere mult pe ea. Alții, precauți, au investit în linii de producție, ca să transforme merele în suc, ori și-au cumpărat depozite frigorifice, ca să vândă merele, abia la iarnă.
Este vremea recoltei. Un cultivator din județul Mehedinți se mândrește cu o producție de peste 40 de tone pe hectar, față de aproximativ 30 anul trecut. Dar un kilogram de mere pleacă de la producători cu 1 leu jumătate, față de 3, în 2020.
Antonie Nicuș, inginer fermă: „Vin clienți așa, iau 1 tonă - 2 de mere, dar până în momentul până nu le vând pe acelea nu mai dau pe la noi. Deci, ca atare, mărul din pom o să ne cadă pe jos și o să se strice”.
Reporter: „Ce cantitate veți achiziționa?
Cumpărător: „O tonă, o tonă jumate…”
Reporter: Pe piață, cu cât vor ajunge?
Cumpărător: „3 lei, 4 lei”
Merele care cad din pomi sau cele care nu ating standardul pieței ajung în fabrici de procesare, care le transformă în gemuri sau în sucuri. Doar că prețul oferit este foarte mic, între 3 și 5 bani pe kilogram.
Din această livadă din județul Dolj, zilnic sunt culese câteva tone de mere, care apoi sunt sortate și depozitate. La această oră, peste 100 de tone de fructe stau nevândute. Ca să nu le dea mai departe în fabricile de procesare și așa puține, își face o linie de producție proprie.
Constantin Tache, fermier: „Căutam să găsim cumpărători. Mere de calitate foarte bună pentru piață, undeva la 80-100 de tone am putea valorifica. De urgență, urmează să achiziționăm o linie de fabricat sucuri.”
Alți producători au investit în depozite frigorifice.
Marcel Sava, fermier: „Pot să îmi depozitez merele ca marketurile sau hipermarketurile să poată să lucreze cu mine pe o perioadă mai îndelungată, eu pot să le livrez marfa până în primăvară.”
Pentru că nu mai rentau, în Mureș, în zona Batoș, livezile au fost lăsate în voia naturii.
Tamașan Emil, inginer: „Au fost în jur de 750 de hectare doar de măr. Cam 75-80 la sută sunt livezi abandonate.”
Silvia Jude, reprezentant Direcţia Agricolă Mureş: „În 2021 avem înregistrat o suprafaţă de 1487 de hectare. Evoluţia acestor suprafeţe este în scădere față de 2019 .”
Producătorii autohtoni se plâng și de concurența din alte ţări, în special din Polonia. Acolo, subvenția la hectar este și de trei ori mai mare ca la noi, astfel că fermierii își permit să vândă sub prețurile pieței din România.
.webp)
