Procurorii DIICOT vor purta banderole albe, în semn de protest faţă de OUG 7
Procurorii DIICOT anunţă că vor continua protestele faţă de OUG 7, urmând să poarte o banderolă albă pe braţ în timpul serviciului.
Ei spun că propunerile de modificare a OUG transmise CSM şi prezentate public "sunt necesare şi de natură a remedia parţial blocajele, inechităţile şi arbitrariul" pe care adoptarea ordonanţei le-a produs, dar nu sunt suficiente.
Adunarea generală a procurorilor de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a decis, luni, cu o majoritate de 163 de voturi, din totalul de 218 procurori prezenţi, continuarea protestului cu modificarea formei acestuia.
Astfel, potrivit News.ro, în perioada 4-22 martie procurorii direcţiei vor purta, în semn de protest, în timpul programului de lucru, o banderolă albă.
Totodată, cu majoritate de 202 voturi, a adoptat un punct de vedere conform căruia procurorii DIICOT au luat act de declaraţiile publice ale preşedintelui şi vice-preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii şi ale ministrului justiţiei, apărute în presă în 1 martie, în legătură cu discuţiile purtate pe marginea controversatelor modificări aduse legilor justiţiei prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 şi propunerile de modificare a acesteia.
"Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism continuă să-şi exprime îngrijorarea faţă de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, înţelege să adopte modificări prin ordonanţă de urgenţă, a «legilor justiţiei», acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni au fost şi sunt de natura să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie", se arată într-un comunicat al DIICOT.
Procurorii DIICOT amintesc că, în 25 februarie, prin decizia adunării generale, au protestat cu privire la multitudinea de aspecte de neconstituţionalitate vădită conţinute în OUG 7/2019.
Unul dintre acestea se referă la nesocotirea competenţelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004.
"Secţiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoştinţă conţinutul actului normativ pentru a putea analiza şi formula un punct de vedere care să fie susţinut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi care să reflecte opinia magistraţilor procurori. Astfel, membrii Secţiei pentru procurori au fost direct împiedicaţi să îşi exercite mandatul constituţional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinţe legale goleşte de conţinut dispoziţia legală invocată şi rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituţie, conducând la încălcarea principiului supremaţiei Constituţiei şi a legilor, statuat în art.1 alin.(5) din Constituţie şi a principiului colaborării loiale între autorităţile statului, astfel cum acesta este definit în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale a României", arată DIICOT.
Un alt aspect la care fac referire procurorii DIICOT este modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, prin care se încalcă principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform căruia ”Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor”.
"Această modificare contravine principiului supremaţiei Constituţiei şi a legilor, statuat în art.1 alin.(5) din Constituţia României, dispoziţiilor art.131 alin.(2) din Constituţia României, potrivit căruia «Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii», precum şi prevederilor art.147 alin.(4) din Constituţia României, care consacră forţa obligatorie a deciziilor CCR. Ori, în condiţiile în care principiul separării carierelor a fost validat sub aspectul constituţionalităţii prin Decizia CCR nr.45/2018, legiferarea într-un sens contrar excedează marjei de apreciere a legiuitorului, întrucât obligaţia acestuia este de a legifera într-o maniera clară, coerentă, predictibilă şi în acord cu Constituţia şi cu jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional", mai scrie în comunicatul DIICOT.
Un alt aspect invocat este modificarea dispoziţiilor prevăzute de 57 din Legea nr.303/2004, prin se introducea, după alineatul (7) un nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României (funcţiile prevăzute la art.54 din aceeaşi lege).
"Opinăm că prin acesta se va afecta în mod grav activitatea parchetelor, având în vedere că vacantarea funcţiilor de conducere poate interveni intempestiv şi nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdicţie expresă cu referire la delegarea în aceste funcţii, fără a decela între motivele vacantării şi fără a prevedea soluţii pentru situaţii excepţionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situaţia în care nu este declarat admis niciunul dintre candidaţi ori pentru funcţia în cauză nu au fost depuse candidaturi. Această formă contravine art.7 din CEDO şi art.1 alin.(5) din Constituţia României, care stabilesc în sarcina legiuitorului obligaţia de a legifera în mod clar, coerent şi predictibil, de o manieră care să reglementeze corect relaţiile sociale ce formează obiectul legiferării, nu să perturbe activitatea autorităţii în domeniul căreia se legiferează", arată DIICOT.
Alte aspecte se referă la modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie conduce la eliberarea din funcţie, şi la abrogarea alineatelor (6)-(7) ale art.120 din Legea nr.304/2004.
"Aapreciam că în lipsa unei definiţii ori a înţelesului legal al sintagmei ”bună-reputaţie” se creează premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiecţii cărora li se adresează textul legal. Această normă este de natură a aduce atingere independenţei justiţiei şi de a crea o presiune gravă asupra magistraţilor. Se încalcă astfel dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţia României şi ale art.7 din CEDO", spun procurorii.
Reprezentanţii DIICOT spun că, după consultarea propunerilor de modificare a OUG 7 transmise CSM şi aduse la cunoştinţa publicului în 1 martie, se constată că acestea vizează: modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr. 303/2004, respectiv revenirea la forma anterioară adoptării O.U.G. nr.7/2019; abrogarea alineatului (71) al art.57 din Legea nr.303/2004, prin care se interzicea delegarea în funcţiile de conducere pentru care Preşedintele României face numirea; modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care se statua că neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie conduce la eliberarea din funcţie, în lipsa unei definiţii ori a înţelesului legal al sintagmei ”bună-reputaţie; reintroducerea alineatelor (6)-(7) la art.120 din Legea nr.304/2004 referitor la salarizarea specialiştilor IT.
"Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism consideră că aceste propuneri sunt necesare şi de natură a remedia parţial blocajele, inechităţile şi arbitrariul, pe care adoptarea O.U.G. nr.7/2019 le-a produs. Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism constată însă, că în proiectul de modificare al O.U.G. nr.7/2019 nu se propun niciun fel de modificări cu privire la noul alin.(6) introdus la art.881 ori cu privire la art. 888 alin.1 lit. (d) din Legea nr.304/2004", scrie în comunicat.
Procurorii DIICOT amintesc că, în referire la dispoziţiile care vizează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (S.I.I.J), s-au pronunţat în mod constant împotriva constituirii şi operaţionalizării acesteia, "considerând că acest demers denotă o abordare punitivă faţă de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel şi în Raportul Comisiei de la Veneţia, GRECO şi în ultimul Raport MCV".
"În forma actuală, prin modul de organizare şi funcţionare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţia României: «Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea», respectiv «Nimeni nu este mai presus de lege». Modul de reglementare şi funcţionare a S.I.I.J., raportat la noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior în contextul particular al S.I.I.J, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic, eludând dispoziţiile art.132 alin.(1) din Constituţie, potrivit căruia: «Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei». Scoaterea controlului activităţii S.I.I.J. în afara controlului ierarhic de legalitate şi de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezintă o încălcare clară a dispoziţiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constituţia României. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat", susţin procurorii DIICOT.
Aceştia susţin că, prin normele adoptate, S.I.I.J. se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient - în cazul soluţiilor de clasare - fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu-i pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii.
"De asemenea, prin modul de reglementare şi funcţionare mai sus arătat, s-a creat un cadru legal si factual de natură a scoate procurorii din cadrul S.I.I.J. şi pe şefii acestora, în afara normelor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese. Şi pentru acest considerent, apreciem că S.I.I.J. reprezintă o structură artificială, netransparentă şi nefuncţională, încălcându-se astfel dispoziţiile art.1 alin.(5), ale art.16 alin.(2) din Constituţia României, precum şi prevederile Convenţiei Penale împotriva Corupţiei, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg la 27.01.1999 şi ratificată de România prin Legea nr.27/16.01.2002. Reamintim, că modul în care România respectă, inclusiv în ceea ce priveşte regimul juridic aplicabil judecătorilor şi procurorilor, prevederile Convenţiei mai sus menţionate, a fost evaluat de GRECO în cadrul rundei a patra de evaluare şi se află în continuare în atenţia GRECO, iar menţinerea unei structuri a cărei activitate este reglementată în acest mod ar reprezenta un regres semnificativ şi din perspectiva standardelor de integritate în magistratura promovate de către Consiliul Europei", arată DIICOT.
Conform sursei citate, prin dispoziţiile 888 alin.(1) lit.(d) din Legea 304/2004 se încalcă independenţa procurorului de şedinţă recunoscută de art. 3 din Legea nr.303/2004 republicată, acesta având posibilitatea legală de a aprecia cu privire la susţinerea sau nu a căii de atac exercitate şi totodată la posibilitatea de a formula propuneri procurorului său ierarhic superior în sensul retragerii acesteia, care, în niciun caz, nu este procurorul şef al S.I.I.J, ştiut fiind faptul că în baza art.888 alin.(2), în şedinţele de judecată în cauzele de competenţa S.I.I.J. participă procurorii din cadrul P.Î.C.C.J sau cei din cadrul parchetului pe lângă instanţele de judecată sesizate. Aceste norme contravin art.1 alin.(5) din Constituţia României.
De asemenea, Adunarea generală a procurorilor DIICOT se declară solidară cu formele de protest ale instanţelor şi parchetelor din ţară şi susţine revendicările acestora care vizează în principal garantarea nu doar prin abţinere, a factorilor politici şi asociaţi, de la orice acţiuni de natură a afecta independenţa justiţiei sau a intimida magistraţii, dar şi respectarea de către reprezentanţii celorlalte autorităţi ale statului a Constituţiei României şi a legilor în vigoare, precum şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, inclusiv în procesul de legiferare.
"În acest context, subliniem că respectarea unor reguli stricte şi predictibile, precum şi a meritocraţiei şi moralităţii în accederea în funcţia de judecător la instanţa supremă, reprezintă repere ce garantează nu doar sistemului judiciar, dar şi întregii societăţi, înfăptuirea unui act de justiţie corect, echitabil, astfel cum această noţiune este definită în articolul 6 din CEDO. Din această perspectivă, aparenţa de imparţialitate este la fel de importantă ca şi imparţialitatea însăşi, fiind unul dintre pilonii unui act de justiţie corect şi credibil. Adresăm pe această cale un apel Guvernului, ca în calitatea sa de legiuitor delegat, să pună dispoziţiile criticate în acord cu Constituţia României şi cu tratatele internaţionale la care România este parte şi să renunţe la reglementările care vizează S.I.I.J., structură artificială, scoasă în afara regulilor de funcţionare ale Ministerului Public şi care nu oferă garanţii de imparţialitate şi de respectare a normelor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese şi, de asemenea, să reconsidere asupra modificărilor aduse prin O.U.G. nr.7/2019 dispoziţiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004.", spun procurorii DIICOT.
De asemenea, ei îi cer Avocatului Poporului să îşi exercite atribuţiile în sensul sesizării Curţii Constituţionale a României pentru efectuarea controlului de constituţionalitate asupra O.U.G. nr.7/2019, raportat la dispoziţiile criticate.
În perioada 25 februarie - 1 martie, procurorii DIICOT şi-au desfăşurat activitatea conform obligaţiilor legale şi în aprecierea faptului că infracţiunile grave date în competenţa direcţiei reclamă atât urgenţă, cât şi seriozitate în investigarea acestora.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Sursa: News.ro
Etichete: proteste, diicot, legile justiției, OUG 7,
Dată publicare:
04-03-2019 14:50
