Procurorii au retinut alte trei persoane, in dosarul retetelor false
Procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti au emis, vineri, ordonante de retinere pentru alte trei persoane, in dosarul eliberarii de retete false.
Prejudiciul este estimat la 1,6 milioane lei. Cele trei persoane vor fi prezentate instantei, cu propunere de arestare preventiva.
Parchetul Capitalei a informat, vineri, ca in dosarul retetelor false sunt cercetati alti 12 medici si farmacisti, acuzati de inselaciune, fals intelectual, luare si dare de mita.
Astfel, in continuarea actiunii organizate in 9 octombrie, in urma careia s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de 22 de persoane, vineri au fost citate sa se prezinte la Politia Capitalei alte 15 persoane, medici si farmacisti, a precizat Parchetului Tribunalului Bucuresti. In urma audierilor, procurorii au dispus fata de 12 dintre acestea inceperea urmaririi penale pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual si uz de fals, luare de mita sau, respectiv, dare de mita.
Surse judiciare citate de Mediafax au declarat ca printre persoanele retinute sunt mai multi sefi de farmacii din lantul Dona, un medic psihiatru si administratori ai unor firme.
Potrivit procurorilor, medici si farmacistii din cadrul aceleiasi retele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, producand un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei. Medicii acuzati ca falsificau retete prescriau tratamente pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati, apoi le trimiteau unor farmacisti din cadrul aceleiasi retele farmaceutice, in baza unor intelegeri, care falsificau semnaturile beneficiarilor si le decontau la CNAS, banii fiind spalati prin introducerea intr-un circuit comercial licit.
Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor, fara ca acestea sa iasa fizic din stoc. Totodata, farmacistii implicati obtineau un profit personal deoarece, crescand in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fata de salariu, sustin procurorii.
La randul lor, medicii primeau, de regula la sfarsitul fiecarei luni, sume de bani sau bunuri in valoare de 3%, uneori pana la 5%, din valoarea totala a retetelor false eliberate. Un alt mod de operare consta in aceea ca medicul prescria retete cu acoperire intr-o situatie reala, in urma consultarii reale a pacientilor.
"Ulterior, in baza unei intelegeri prealabile cu farmacistul si prin incalcarea normelor deontologice privind exercitarea atributiilor de medic, fie determina pacientul sa prezinte reteta la o anumita farmacie, directionandu-l acolo in vederea ridicarii medicamentelor numai din aceasta farmacie, si nu dintr-o farmacie concurenta, fie nu inmana reteta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura ca reteta nu este prezentata in alta parte, iar ulterior dadea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.
Si in aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri in valoare de 3-5% din valoarea totala a retetelor false eliberate. Peste 4.000 de retete false au fost eliberate de medicii acuzati de coruptie si inselaciune pe numele unor pacienti care nu au fost consultati si nici nu au solicitat vreun tratament, unii dintre "beneficiarii" tratamentelor administrate de acestia fiind persoane decedate.
Procurorii care instrumenteaza ancheta in cazul eliberarii retetelor false au descoperit ca medicii cercetati in acest caz au intocmit peste 4.000 de astfel de retete, au declarat oficiali din Parchetul Capitalei.
In acest dosar, din luna martie 2012 pana in prezent au fost audiate peste 700 de persoane in numele carora au fost emise retete, au precizat procurorii.
Etichete: farmacii, farmacisti, medici, retete,
Dată publicare:
.webp)
