VIDEO. Președintele Klaus Iohannis: ”Am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar general al NATO”

”Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a spus Klaus Iohannis.

Declaraţia șefului a fost anunţată de Administraţia Prezidenţială marţi dimineaţa, iar presa nu a avut acces la această declaraţie.

Ultima conferinţă de presă a preşedintelui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, în care a răspuns întrebărilor mass-media, a avut loc în data de 5 iulie 2022.

Declarația de presă susținută de președintele Klaus Iohannis:

Citește și

Klaus Iohannis, după victoria din cazul Roșia Montană: România câștigă procesul, reușind să protejeze patrimoniul național

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

- ”În urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea țării noastre la Alianța Nord-Atlantică.

Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democrația și libertatea, îi apără eficient pe membrii săi și a dezvoltat o rețea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internațională bazată pe reguli.

Valorile cardinale ale Alianței, printre care statul de drept, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democrații autentice.

În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie. Nicicând aceste garanții de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi.

Trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securității din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simțim protejați tocmai pentru că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice.

Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedește a fi o amenințare gravă și de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică.

În aceste condiții, frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include și România, va rămâne o prioritate pe termen lung.

În tot acest context complicat, țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților și a capabilităților noastre militare.

Suntem printre Aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament.

România a contribuit și contribuie la misiunile și operațiile NATO. Avem o prezență militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad și contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre.

Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței, în special a celor mai vulnerabili.

Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am adoptat strategii și măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet și în același ritm cu Aliații noștri.

Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conștienți de riscurile și amenințările care decurg din această situație și ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetățenilor noștri securitatea deplină.

România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital și investitori care să contribuie la creșterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de modernizarea militară a țării noastre, dar și de apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică.

În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca și în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câștigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce privește politica noastră externă și de securitate, de stabilitate, de profesionalism și de respect nemijlocit față de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.

Mai mult, am acționat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relația transatlantică este esențială.

Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice.

Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări.

Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.

Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre.

Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO.

Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.

Mulțumesc!”

Klaus Iohannis: ”Ucraina NU este aliat NATO”

Marți, Klaus Iohannis a fost întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său din Muntenegru, Jakov Milatovic, dacă are în vedere o scurtare a mandatului de preşedinte, în vederea obţinerii unei funcţii la vârful UE sau NATO.

”Ştiţi că voi face o declaraţie la ora 17.00 şi o să vă spun atunci mai mult, dar nu intenţionez să îmi scurtez mandatul de preşedinte”, a răspuns preşedintele Klaus Iohannis.

Președintele a mai precizat că România nu va trimite combatanți NATO în Ucraina.

„O posibilă trimitere de combatanți în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, fiindcă Ucraina nu este aliat NATO. Dacă există înțelegeri bilaterale între un stat și Ucraina, atunci aceste chestiuni țin de acea înțelegere bilaterală. România nu va trimite combatanți în Ucraina. Noi sprijinim Ucraina în foarte multe feluri și vom continua ca până acum”, a spus Iohannis.

Iohannis a fost întrebat de reporteri și despre vila din Aviatorilor.

„Am observat că există o preocupare intensă, dar este o preocupare legată de alegeri. Este o preocupare electorală a unora. Nu este o chestiune de actualitate. Eu nu am solicitat o locuință pentru când va fi să fie. Nici nu mi s-a oferit. Tema este pentru mine una despre care citesc în gazetă”, a declarat președintele.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"