Povestea lui Iuri, copilul care şi-a pierdut ambii părinţi în război şi a ajuns singur în România

Iuri ştie ce s-a întâmplat şi a putut să povestească. Toţi copiii care ajung neînsoţiţi la punctele de frontieră dintre Ucraina şi România beneficiază de protecţie umanitară.

Cele mai multe persoane care se refugiază din Ucraina în România, fugind din calea unui război care afectează întreaga ţară, sunt femei şi copii.

Printre priorităţile pe care echipele Salvaţi Copiii România le-au identificat la punctele de frontieră şi în centrele de refugiaţi se numără nevoia de informaţii concise şi de asistenţă socială, sub toate formele: umanitară, juridică, psiho-emoţională, mai ales în cazurile vulnerabile, un capitol aparte fiind acela al copiilor care intră neînsoţiţi pe teritoriul României.

Cazul lui Iuri, intrat ulterior în grija unui centru de plasament din România, nu este singular. După ce a primit asistenţă umanitară imediată de la echipa Salvaţi Copiii aflată în Vama Isaccea, Iuri a intrat în sistemul de protecţie şi îngrijire pentru copiii care au intrat neînsoţiţi în România. Copiii neînsoţiţi sunt acei copii care intră pe teritoriul României fără părinţi sau alţi reprezentanţi legali. Ei pot intra în România singuri sau alături de o rudă adultă sau de o persoană care are grijă de ei şi în oricare dintre cazuri beneficiază de protecţie.

Copiii neînsoţiţi care ajung singuri în România

Copiii care nu sunt însoţiţi de adulţi sunt preluaţi de echipa mobilă a DGASPC-ului pentru a fi stabilită, conform Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, o măsură de protecţie specială (plasamentul la o persoană sau familie, la un asistent maternal, preferabil vorbitori de limbă ucraineană sau rusă sau plasamentul în regim de urgenţă).

Copiii neînsoţiţi care călătoresc cu rude sau persoane care declară că au grijă de ei

Dacă aceşti copii călătoresc cu alţi adulţi (rude ori persoane care au grijă de ei) şi sunt în tranzit sau declară că vor rămâne în România, Poliţia de Frontieră solicită adulţilor completarea unor formulare cu date despre copil şi despre adulţi (nume, data naşterii, naţionalitate, sex, documentul de identitate şi telefon) şi cu privire la adresa la care vor locui în străinătate sau în ţara noastră. Dacă vor rămâne pe teritoriul României şi declară că nu au unde să locuiască, Poliţia de Frontieră apelează la reprezentanţii DGASPC (Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului) pentru a notifica Grupul Operativ pentru minori neînsoţiţi pentru acordarea de asistenţă umanitară şi identificarea măsurilor adecvate pentru protecţia lor astfel încât aceştia să beneficieze imediat de servicii socio-medicale şi educaţionale.

În oricare dintre situaţii, reprezentantul DGASPC are responsabilitatea de a stabili dacă se impune acordarea imediată de servicii specializate de consiliere psihologică sau de asistenţă socială de către serviciile sociale publice sau organizaţiile neguvernamentale.

Integrarea educaţională a copiilor neînsoţiţi

Ministerul Educaţiei asigură, prin inspectoratele şcolare judeţene, cuprinderea tuturor copiilor neînsoţiţi în sistemul de educaţie ca audienţi, iar după recunoaşterea sau echivalarea a studiilor, ca elevi.

Indiferent de statutul lor, copiii au dreptul la educaţie în aceleaşi condiţii ca ante-preşcolarii, preşcolarii şi elevii români, având dreptul la cazare gratuită în internatele şcolare, alocaţie de hrană, rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte şi manuale.

Protecţia copiilor cetăţeni străini sau apatrizi

Regulile de mai sus prevăzute pentru copiii neînsoţiţi se aplică şi copiilor cetăţeni străini sau apatrizi neacompaniaţi de părinţi ori de un reprezentant legal care ajung în ţara noastră din zona de conflict militar din Ucraina.

Copiii prinşi în zonele de război din Ucraina sunt expuşi riscurilor de înfometare, frig şi trafic de persoane. Totodată, mai mult de 100.000 de copii trăiesc în Ucraina în instituţii de îngrijire a copilului şi sunt în risc crescut de a fi lăsaţi în urmă.

În data de 30 martie, ONU a raportat 3.090 de victime civile în Ucraina, dintre care 1.189 morţi; 145 de copii au fost ucişi, cărora li se adaugă alţi 222 de copii răniţi, de la începutul războiului.

Mai mult de 4 milioane de persoane, dintre care jumătate copii, au fost nevoite să fugă din calea războiului, aceasta fiind cea mai mare dislocare a copiilor de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat 82 de atacuri asupra unor unităţi sanitare din Ucraina şi, potrivit Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, 698 de unităţi de învăţământ au fost avariate, 75 fiind complet distruse de atacurile Rusiei.

Potrivit autorităţilor române (Poliţia de Frontieră), 610.940 de ucraineni au intrat în România între 24 februarie şi 2 aprilie, pe la punctele de frontieră cu Ucraina şi Republica Moldova. Majoritatea refugiaţilor doar tranzitează România, unde au rămas până acum 80.000 de ucraineni.

„Astăzi, tot mai mulţi copii sunt în risc să-şi piardă viaţa, să fie afectaţi de boli, frig şi lipsa educaţiei. Războiul din Ucraina este o dramă de proporţii şi victimele cele mai vulnerabile sunt copiii. În 2022, abia după ce lumea a început să îşi revină din criza pandemică, sunt mai mulţi copii decât înaintea pandemiei afectaţi de războaie”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.

La nivel naţional, echipele Salvaţi Copiii au acordat sprijin complex, incluzând asistenţă juridică şi psihologică, pentru 25.315 de persoane, dintre care 14.173 de copii ucraineni şi 11.142 adulţi.

Cei care doresc să sprijine programul de asistenţă umanitară o pot face pe site-ul Organizaţiei Salvaţi Copiii: https://bit.ly/SalvatiCopiiiUcraina sau pot trimite un SMS la 8827 cu textul SALVEZ, donaţie singulară de 2 EURO.

Articol recomandat de sport.ro

Ce a făcut Virginia Fonseca, imediat după ce s-a despărțit de Vinicius: ”Ce zi incredibilă!”