Schimbări în justiție. Președintele nu va mai numi șefii DNA și DIICOT

Astfel, conform acestui proiect, preşedintele României nu va mai putea numi şefi la DNA, DIICOT şi la Parchetul General.

Ministrul a afirmat că viitori procurori-şefi vor fi numiţi de Secţia de Procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. El a motivat această schimbare printr-o cerere a Comisiei Europene, prin MCV.

Tudorel Toader a mai spus că preşedintele Înaltei Curţi va rămâne numit de preşedintele României, la propunerea Secţiei de Judecători a CSM.

Modificări semnificative la legile justiţiei

Modificările semnificative la cele trei legi ale Justiţiei vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor.

Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şeful DNA vor fi numiți la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani. Totodată, şeful instanţei supreme va fi numit la propunerea preşedintelui.

Propunerile semnificative anunţate de către ministrul Justiţiei - majorarea vechimii pentru promovare: 7 ani vechime efectivă pentru promovarea la tribunal pentru judecători şi 7 ani vechime efectivă pentru procuror şi 8 ani pentru a promova în funcţia de procuror DNA sau DIICOT.

Pentru promovarea la Curtea de Apel, ministrul propune o vechime de 10 ani şi tot 10 ani pentru un procuror pentru a promova la funcţia de procuror de pe lângă Curtea de Apel. Pentru a promova judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunerea este de 18 ani vechime efectivă şi cel puţin 3 ani de activitate la Curtea de Apel.

Ministrul Justiţiei a mai spus că alte modificări se referă la renunţarea la promovarea magistraţilor pe loc.

El a mai explicat magistraţii vor fi remuneraţi în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară, nu în funcţie de gradul obţinut şi ţinut la sertar.

"Nu este în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru Curtea de Apel şi să rămână la Judecătorie cu bani de Curte de Apel şi care nu vor să fie detaşaţi. În ţară sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecători cu drag de Curte de Apel care lucrează la Judecătorie şi nu vor să meargă la Curtea de Apel din considerentele dânşilor. Îşi pot lua gradul profesional, când va fi postul liber vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Sunt mulţi judecători în ţară care au grad de Curte de Apel, iau indemnizaţie pentru Curtea de Apel şi lucrează la judecătorie sau tribunal", a spus Tudorel Toader.

De asemenea, el propune ca funcţiile de conducere să aibă un mandat de 4 ani, în loc de 3 în prezent.

"Legea prevede că mandatele în curs nu pot fi afectate de modificarea legii. Dacă legea intră în vigoare în ianuarie 2018, mandatele actuale nu sunt afectate. Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se referă la cei care au funcţii astăzi sau mâine", a explicat el.

Alte propuneri vizează comisiile de concurs - pentru promovarea la ICCJ, din comisiile de concurs vor face parte cadre didactice universitare, profesori.

Redimensionarea schemei de condudere la ICCJ este prevăzută, de asemenea, în aceste modificări, fiind propus un al doilea post de vicepreşedinte al instanţei supreme. "ICCJ are un volum de activitate foarte diversificat şi foarte bogat. Pentru bună funcţionare, se consideră că este necesar un al doilea vicepreşedinte", a explicat Toader.

Potrivit acestuia, procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ se păstrează, în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele României, dar va fi modificaă în sensul că propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci Secţia pentru judecători.

Procedura de numire la Ministerul Public, pentru funcţii de conducere - să decidă Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, este o altă modificare.

Astfel, preşedintele ICCJ şi vicepreşedintii ICCJ vor fi numiţi de preşedintele României, la propunerea CSM - doar Secţia pentru judecători, ci nu a plenului, cum este în prezent.

Schimbări în justiție

"Vorbim despre legile justiţiei - legea 303, 304, 317, toate din 2004. Nu vorbim astăzi nici despre graţiere, nici despre amnistie, nici despre abuzul în serviciu şi neglijenţă în serviciu", a declarat Tudorel Toader la începutul conferinței de presă.

Ministrul a explicat că proiectul vizează cele trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nefiind vorba nici despre graţiere, nici despre aministie, abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. El a spus că acest proiect nu va fi adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, ci va urma parcursul firesc.

Toader a spus că astăzi se împlinesc exact şase luni de când este ministru al Justiţiei, dar nu şi-a propus să fac un bilanţ, însă "este o coincidenţă binevenită”.

El a precizat că proiectul de lege va merge la Guvern şi îşi exprimă speranţa că va fi adoptat, apoi imediat în Parlament pentru a intra în procedura legislativă normală.

"Nu este şi nu poate fi vorba despre adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă", a spus ministrul, precizând că se impunea modificarea celor trei legi pentru că au trecut 13 ani de la adoptarea acestora, iar între timp România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

"Ele au fost adoptate în 2004, au trecut 13 ani de la adoptare. Între timp, România a devenit stat membru UE. Între timp, legislaţia naţională, în bună măsură, a fost adaptată directivelor europene, transpuse în legislaţia naţională. În continuare avem directive ce trebuie transpuse în legislaţia naţională. Eu, personal, nu mă grăbesc să dau replici la afirmaţiile apărute în spaţiul public, însă directiva privind confiscarea extinsă are în vedere proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Confiscarea extinsă se aplică pentru infracţiuni, fapte penale, şi nu pentru orice comportament ilicit. Dacă vorbeam de comportamente ilicite, aproape că ajungeam la Legea 18. M-aş bucură dacă, după prezentare şi analiză, veţi constata faptul că propunerile formulate sunt în parametrii normalului, necesarului într-un stat de drept", a spus Tudorel Toader.

Cele trei legi modificate prin acest proiect sunt Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Ministrul a explicat că sunt legi referitoare la răspunderea magistraților, care trebuie modificate și care fac parte din programul de guvernare.

”Propunerile formulate sunt în parametrii firescului, un stat de drept în care puterile sunt egale” - a mai spus Ministrul Justiției, care i-a avertizat pe jurnaști că intenționează sa prezinte amănunțit aceste modificări, timp de aproximativ o oră și jumătate.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Ashlyn Castro, apariție sclipitoare pe rețelele sociale: ”Iubitul tău e cel mai norocos. Are două Baloane de Aur acasă”