Ministerul Apărării respinge dezinformările privind Baza 57 Aeriană. Proiectul, parte a măsurilor defensive

„Investiţiile programate pentru modernizarea şi extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet şi complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătăţească în mod semnificativ capacităţile de operare şi de instruire ale Forţelor Aeriene Române şi ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei. Manipulările din spaţiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare şi propagandă cu care Federaţia Rusă îşi susţine atacurile hibride împotriva ţărilor aliate", a transmis joi MApN.

Apartenenţa la NATO asigură libertate

Potrivit sursei citate, apartenenţa la NATO asigură libertatea şi prosperitatea românilor într-o societate democratică şi niciodată România nu a avut garanţii mai puternice pentru suveranitatea şi securitatea naţională.

„NATO operează ca un instrument de amplificare şi protejare a suveranităţii fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării şi securităţii, ci în toate dimensiunile. Toate evoluţiile care privesc dezvoltarea capacităţilor de descurajare şi apărare ale României, inclusiv cele care privesc forţe şi capabilităţi Aliate dislocate pe teritoriul naţional ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acţiona interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluţii concrete ale situaţiei de securitate din regiune", punctează ministerul român.

MApN susţine că „realitatea pe care propaganda rusă şi vectorii de propagare din spaţiul public românesc şi Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acţiuni de dezinformare şi manipulare este că, începând din anii 2000, Federaţia Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliaţi de pe poziţii egale şi principiale".

„Respectând tradiţiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunţă agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societăţii informaţionale, mitul cetăţii asediate", completează ministerul român.

Implicarea Rusiei

MApN aminteşte incursiunile militare ale Rusiei în regiune şi faptul că acest stat a "militarizat" Marea Neagră, a invadat Ucraina şi a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran.

"Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice şi libere. În paralel, Federaţia Rusă este angajată într-un set persistent de acţiuni hibride împotriva unor ţări membre NATO, UE şi a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o şantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice şi economice, dar şi cu acţiuni hibride", transmite ministerul român.

Astfel, pe acest fond trebuie înţelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare şi descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România şi de aliaţi în regiunea Mării Negre.

„Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise şi puse în executare în mod transparent şi direct proporţional cu nivelul ameninţărilor reprezentate de acţiunile agresive ale Rusiei", completează ministerul.

Astfel, prezenţa militarilor aliaţi în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu şi în alte comandamente şi facilităţi de instruire de pe teritoriul României reprezintă "atât o normalitate practică în contextul apartenenţei României la NATO, cât şi o expresie directă a solidarităţii aliaţilor în faţa ameninţărilor la pacea şi securitatea regională generate de acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse".

MApN detaliază că investiţiile în extinderea şi modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019. Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiţia totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.

Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mişcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor şi sisteme de balizaj şi de radionavigaţie, dar va dispune şi de facilităţi administrative şi sociale, zone de tranzit şi depozitare, zone pentru mentenanţa aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire şi puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă şi drumuri interioare.

La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spaţiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forţelor Aeriene Române şi pe cel de punct nodal de referinţă pentru nevoile de tranzit şi de instruire ale forţelor aliate, punctează MApN.

„Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacităţii de apărare a României şi a NATO drept acte de trădare naţională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfăşurate în spaţiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică şi de slăbire a încrederii în capacitatea instituţiilor din sistemul naţional de securitate de a-şi îndeplini misiunile constituţionale şi discreditarea acţiunilor de întărire a capacităţii de apărare şi de reacţie în faţa oricăror forme de agresiune luate la nivel naţional ori împreună cu aliaţii din NATO", afirmă ministerul român al Apărării.

Articol recomandat de sport.ro

Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită