„Tremuram atât de tare încât credeam că voi leșina de durere”. Calvarul pacientei care a pozat gândacii la Spitalul Floreasca
Spitalul Floreasca din Capitală este vizat de un control amplu, după ce o pacientă a povestit calvarul prin care a trecut în Centrul de mari arși de acolo.
Femeia în vârstă de 39 de ani spune că nu a primit tratamentul necesar, deși avea dureri îngrozitoare pentru că a donat piele pentru sora ei, internată cu arsuri grave. Acest caz răscolitor scoate la iveală neputința României de a trata marii arși și faptul că, după mai bine de 10 ani de promisiuni, încă nu există o bancă de piele, iar pacienții sunt trimiși să își cumpere medicamentele.
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Alina Alexandru povestește momentele de infern pe care le-a trăit la Spitalul Floreasca. Tânăra a ajuns acolo pentru a dona piele surorii ei, care, în urma unui incendiu, avea arsuri pe 70% din suprafața corpului.
Alina povestește că, la câteva zile după intervenție, nu a mai primit calmantele necesare, deși avea dureri îngrozitoare. Știa că intervenția va fi una greu de suportat, însă a depășit limitele corpului, mai ales la final de săptămână când, spune ea, a rămas în grija asistenților și infirmierilor.
„În ziua a 4-a de la intervenție, durerea m-a doborât. Am încercat să chem asistentul... În jurul orei 6 a venit un alt asistent și mi-a pus în sfârșit o perfuzie. A plecat și nu a verificat dacă branula mea este funcțională. A plecat și m-a lăsat cu perfuzia, dar fără ca acele picături să ajungă la mine. Tremuram atât de tare încât credeam că voi leșina de durere... au apărut și medicii de gardă. Am aflat astfel că nu primisem calmante deoarece nu aveau”, a scris Alina pe rețelele sociale.
Alina Alexandru, pacientă: „Medicul ne spusese clar că trebuie să ni se administreze la 8 ore și, în intervalul acesta, să primim alte calmante la cerere, că a lăsat notat în fișă, dar ni se tot repeta că nu e normal să ne văităm atât.
Reporter: Cine vă spunea acest lucru?
Alina Alexandru, pacientă: Asistenții, ba chiar și infirmierii. Nu aveau ce să-mi administreze, nu existau calmante, asta mi se spunea. Duminică, o doamnă doctor minunată, care a văzut starea în care mă aflam, s-a dus la vestiar și mi-a adus o pastilă de la dumneaei pentru că nu existau antihistaminice în spital. Am făcut o listă pentru acasă să aducă familia.”
Alina a postat pe rețelele sociale fotografii cu gândaci care mișunau pe aparatura medicală și în baie. Acum au loc mai multe anchete la spital.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Este inacceptabil ca, în anul 2025, un pacient să sufere de durere în spital. Nu am identificat din situația financiară a ministerului o problemă de aprovizionare. Corpul de control va verifica la fața locului dacă în farmacia spitalului au existat sau nu medicamentele recomandate pentru controlul durerii.”
Reprezentanții spitalului încă nu au prezentat un punct de vedere. Între timp, Alina a fost externată, iar sora ei transferată într-un spital din Belgia.
Cazul de la Floreasca scoate din nou în evidență faptul că România încă nu are o bancă de piele, deși se vorbește de una de mai bine de 10 ani.
În curtea Spitalului Colentina se lucrează la prima bancă de piele. Construcția a început anul trecut, însă lucrările au fost oprite la începutul acestui an. Au fost reluate în urmă cu o lună și ar trebui să fie gata până la finalul anului.
.webp)
