Marine Le Pen anunță că va retrage Franța din comandamentul integrat al NATO dacă va ieși președinte
Candidata de extremă dreapta la prezidenţialele din Franţa, Marine Le Pen, a pledat miercuri pentru o 'apropiere strategică între NATO şi Rusia', 'de îndată ce războiul ruso-ucrainean va fi fost încheiat şi va fi fost reglat printr-un tratat de pace'.
'Este interesul Franţei şi al Europei, dar de asemenea, cred, al Statelor Unite care nu au (...) niciun interes să vadă apărând o uniune strânsă sino-rusă', a afirmat candidata formaţiunii Rassemblement National (RN), într-o conferinţă de presă la Paris pe tema diplomaţiei.
Marine Le Pen a mai afirmat că nu doreşte nici 'supunerea faţă de Moscova', nici 'alinierea în spatele administraţiei Biden', mai ales în regiunea Asiei şi Oceaniei, potrivit Agerpres, care citeaz[ AFP.
'O repet, fără ambiguitate, (odată) aleasă preşedinte, voi părăsi comandamentul integrat (al NATO), dar nu voi renunţa la aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, privind securitatea colectivă, exact aşa cum a fost cazul înainte de 2009', a adăugat ea.
Marine Le Pen propune în proiectul său prezidenţial o 'alianţă' cu Rusia pentru a o include 'într-o arhitectură de securitate europeană care nu se poate confunda total cu NATO', considerată o 'organizaţie belicoasă'.
Marine Le Pen, care a fost primită de Vladimir Putin în timpul precedentei sale campanii prezidenţiale din 2017, este acuzată cu regularitate de adversarii săi de legături cu puterea din Rusia.
În 2014, RN a recurs la un împrumut de 9 milioane de euro din Rusia, pe care continuă să-l ramburseze, după o 'reeşalonare' obţinută în 2020 de la creditorii săi, o firmă rusească condusă de foşti militari, Aviazapceast.
Partidul dă vina pe băncile franceze, care 'au refuzat toate' să-i acorde împrumuturi.
La 4 aprilie, Marine Le Pen a vorbit despre 'crime de război' în Ucraina după descoperirea cadavrelor a sute de civili în regiunea Kiev, mai ales la Bucea.
Candidata prezidenţială rămâne ostilă sancţiunilor economice împotriva Moscovei, în numele protejării puterii de cumpărare a francezilor.
La sfârşitul lui martie, ea a refuzat să-l numească pe Vladimir Putin 'criminal de război', pentru că 'nu se negociază pacea insultând una din cele două părţi'.
