Marcel Boloş: Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR
Comisia Europeană suspendă plata a 869 de milioane de euro din PNRR către România, pentru neîndeplinirea a trei jaloane.
Unul dintre acestea este cel legat de pensiile speciale, altul are legătură cu înfiinţarea şi operaţionalizarea unei autorităţi care să monitorizeze activitatea întreprinderilor publice, iar al treilea este legat de administratori ai companiilor publice care activează în domeniul energiei.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, anunţă că România are termen până în 28 noiembrie să aducă la îndeplinire ceea ce şi-a asumat în cadrul acestor jaloane din PNRR.
„În cursul zilei de miercuri Comisia Europeană a emis Decizia 3487 din 28 mai 2025 prin care a aprobat în legătură cu cererea de plată nr. 3 plata sumei de 1.279.000.000 euro, din care componenta de grant este 622 de milioane euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro.
De asemenea, tot prin aceeaşi decizie, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din care componenta de grant 814 milioane euro şi cea de împrumut de 55 de milioane de euro.
Consecinţa adoptării acestei decizii, care este o componentă bună pentru ceea ce înseamnă încasările la bugetul de stat al României, este că termenul de 6 luni pentru suma suspendată de 869 de milioane de euro curge din 28 mai 2025 şi se împlineşte pe data de 28 noiembrie 2025”, a anunţat, vineri, Marcel Boloş.
El a subliniat că unul dintre jaloanele suspendate este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice (AMPIP) pentru care sunt suspendaţi 330 de milioane de euro. Boloş a precizat că acest jalon va fi soluţionat până la termenul-limită, până atunci va fi numită conducerea AMEPIP după standardele impuse de Comisie. Procedura este în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, termenul pentru depunerea candidaturilor pentru comisa care va evalua candidaţii la conducerea AEMPIP fiind 11 iunie.
Al doilea jalon pentru care România nu primeşte bani are legătură cu numirea a 43 de administratori de companii din domeniul energiei, suma suspendată fiind de 227 de milioane de euro. În prezent se derulează noi proceduri la opt companii pentru desemnarea administratorilor, printre acestea numărându-se Nuclearelectrica, Hidroelectroca, Romgaz, Oil Terminal Conpet. La alte companii procedurile de desemnare a administratorilor nu au fost reluate.
Pensiile de serviciu reprezintă un alt motiv pentru care Comisia Europeană a suspendat bani din PNRR pentru România. Suma suspendată pentru neîndeplinirea acestui jalon este de 231 milioane de euro.
„Proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senat şi are două prevederi: creşterea vârstei de pensionare progresiv (...), iar baza de calcul pentru determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile din plen, la 85% din veniturile nete”, a precizat Marcel Boloş referindu-se la acest jalon.
România doreşte amânarea Legii salarizării unitare în sectorul bugetar
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, anunţă că România pregăteşte cererea de plată numărul 4 din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
În acest context, Boloş afirmă că România vizează, la renegocierea cu Comisia Europeană, majorarea cu trei miliarde de euro a cuantumului cererii de plată 4, dar şi amânarea aplicării Legii salarizării unitare în sectorul bugetar, până la depunerea ultimei cereri de plată din PNRR, motivul invocat fiind acela că pentru aplicarea legii trebuie ca deficitul bugetar să fie sub 5%.
„Cererea de plată 4 se află în curs de negociere cu Comisia Europeană, pentru că discutăm de o cerere de plată 4 restructurată, respectiv creştem numărul de jaloane de la 46 la 95, încercând să devansăm o parte din jaloane care au fost îndeplinite şi, odată cu aceasta, să creştem valoarea acestei cereri de plată de la 2.680.000.000, cât este în momentul de faţă în PNRR, la 5,7 miliarde euro.
Discutăm, dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus, discutăm de o creştere a valorii a cererii de plată cu 3 miliarde de euro”, a afirmat, vineri, ministrul Marcel Boloş.
El a precizat că această cerere de plată este importantă nu doar din perspectiva valorii sale, ci şi în ceea ce priveşte reformele pe care le cuprinde. Printre aceste reforme se numără cea fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, Legea energiei, Legile Justiţiei, Codul Urbanismului şi platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări, Codul Silvic şi reorganizarea Romsilva, strategia hidrogenului şi strategia bio-diversităţii.
În cadrul cererii de plată 4, România a propus Comisiei Europene amânarea Legii salarizării unitare până la ultima cerere depusă în cadrul PNRR, pe motiv că intrarea în vigoare a acestei legi este condiţionată de deficitul bugetar, care trebuie să fie sub 5% pentru ca legea să poată fi aplicată.
„Tot în legătură cu cererea de plată 4, Legea salarizării unice este propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată pe care o vom avea în legătură cu PNRR. Este o reformă importantă în sectorul public, însă intrarea acesteia în vigoare este condiţionată de ţinta de deficit bugetar care trebuie să fie de sub 5% pentru ca legea privind salarizarea unică să intre în vigoare”, a explicat ministrul.
Etichete: Comisia Europeana, marcel bolos, PNRR,
