Instanta suprema decide in 24 aprilie daca admite contestatia la executare a lui Liviu Dragnea in dosarul "Referendumul”

Avocatii lui Liviu Dragnea au cerut, luni, Completului de cinci judecatori al instantei supreme sa admita contestatia la executare a presedintelui PSD, Liviu Dragnea, in dosarul "Referendumul” pe motiv ca hotararea nu a fost redactata in 30 de zile de la pronuntare, iar la data motivarii, presedintele completului care a solutionat cauza nu mai era judecator, pentru ca se pensionase, in timp ce procurorul DNA a cerut respingerea cauzei pentru ca nu sunt indeplinite conditiile legale.

Instanta a respins unele solicitari ale avocatilor lui Dragnea si a stabilit data pronuntarii solutiei pentru 24 aprilie.

La inceputul sedintei de judecata, avocatii lui Liviu Dragnea au solicitat instantei sa fie cerute la dosar informatii privind evidentele instantelor si sa se verifice carui magistrat asistent i s-a repartizat dosarul „Referendumul”, pentru a se stabili in ce conditii a fost redactata motivarea hotararii de condamnare a clientului lor.

Unul dintre avocatii lui Dragnea le-a spus celor cinci judecatori din complet ca pe ultima pagina a hotararii nu apare numele celui care a redactat motivarea si nici data redactarii, rezultand astfel ca nu exista o hotarare definitiva. Acesta a mai solicitat o expertiza informatica asupra computerelor instantei supreme, pentru a se verifica sistemul ECRIS si de pe ce calculator s-a facut redactarea motivarii deciziei din dosarul „Referendumul”. Mai mult, acesta a solicitat si sa fie trimisa o adresa la arhiva inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru a se vedea planificarea judecatorilor si data la care a intrat dosarul lui Dragnea in arhiva, precum si o alta adresa la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o copie de pe cererea de pensionare a fostelor judecatoare Livia Stanciu si Luminita Zglimbea, care au fost in completul ce a dat decizia definitiva in dosarul „Referendumul” si care s-au pensionat dupa pronuntarea hotararii.

Citește și

Catalin Radulescu, suspendat 6 luni din PSD la propunerea lui Liviu Dragnea, dupa afirmatiile facute despre protestatari

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Procurorul DNA prezent la sedinta de judecata s-a opus cererilor avocatilor, aratand ca acestea nu sunt pertinente, intrucat nu au legatura cu motivele contestatiei la executare depuse de Liviu Dragnea.

Dupa o scurta deliberare, judecatorii au respins ca nepertinente cererile avocatilor.

Aparatorii lui Dragnea au aratat ca, in aceste conditii, vor sa depuna la dosar o cerere de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Procurorul DNA a cerut sa se respinga si aceasta solicitare, aratand ca instanta a pus deja la dispozitia contestatorului toate informatiile.

si pentru aceasta solicitare, judecatorii s-au retras pentru deliberare, in final anuntand ca nu este relevanta cererea, pentru ca la sesizarea Curtii de Justitie a UE, instanta suprema trebuie sa justifice de ce are nevoie de lamuriri suplimentare.

In continuare, avocatii lui Liviu Dragnea au cerut instantei sa admita contestatia la executare, aratand ca motivarea deciziei trebuia redactata in 30 de zile de la pronuntare, or in conditiile intarzierii acesteia, nu se mai poate vorbi de reprezentarea vointei juridice a completului care a decis condamnarea.

Avocatii au aratat ca nu invoca lipsa de semnatura de pe motivare a presedintelui completului, Livia Stanciu, ci absenta totala a judecatorului la redactarea hotararii, in conditiile in care in februarie 2017 aceasta nu mai era judecator, intrucat se pensionase.

Intrebat de unul dintre judecatori care ar fi solutia in acest caz, avocatul lui Dragnea a spus ca in acest caz exista un vid legislativ, iar o solutie ar fi reluarea dezbaterilor. in acest context, avocatul a cerut repunerea cauzei pe rol, pe motiv ca pe ultima pagina a motivarii nu apare numele celui care a redactat hotararea de condamnare.

Procurorul DNA a cerut sa se respinga contestatia la executare, deoarece nu sunt indeplinite conditiile legale.

In ultimul cuvant, Liviu Dragnea a spus ca a asistat la o dezbatere care il depaseste, pentru ca el este inginer, dar a remarcat faptul ca procurorul DNA a spus ca un articol de lege este cu titlu de recomandare.

„Din cate stiu eu, motivarea trebuia redactata in termen de 30 de zile. Nu cred ca demersul meu a fost exagerat. Am fost condamnat pentru ceva ce nu am fost acuzat in rechizitoriu. Am vrut sa vad daca aceasta hotarare este rodul participarii tuturor membrilor completului de judecata”, a spus Dragnea in fata judecatorilor.

Instanta a ramas in pronuntare, urmand sa anunte decizia in 24 aprilie.

Contestatia la executare a presedintelui PSD, Liviu Dragnea, in dosarul "Referendumul", in care a fost condamnat definitiv, in aprilie 2016, la doi ani de inchisoare cu suspendare a fost judecata de Completul de cinci judecatori in urma unei decizii din 7 martie a inaltei Curti de Casatie si Justitiei. Initial, dosarul a fost inregistrat la Tribunalul Bucuresti, care a decis, in 15 februarie, trimiterea cauzei la instanta suprema.

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, declara, la termenul din martie, ca el si avocatii sai cred ca nu s-au respectat procedurile legale la redactarea motivarii deciziei definite din dosarul "Referendumul”. Dragnea preciza ca doua judecatoare nu au participat la redactarea deciziei din dosarul "Referendumul”, in conditiile in care acestea s-au pensionat, respectiv Livia Stanciu, fost presedinte al instantei supreme, la doua luni de la decizie, iar cealalta judecatoare, ulterior, dupa ce el a facut contestatia, cand foarte rapid a aparut si motivarea.

In dosarul "Referendumul", Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, in 22 aprilie 2016, la doi ani de inchisoare cu suspendare.

Potrivit rechizitoriului din dosarul "Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului presedinte Traian Basescu, "a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Completul de cinci judecatori care a dat decizia definitiva in dosarul "Referendumul” a redactat in februarie 2017 motivarea, aratand ca pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare aplicata lui Liviu Dragnea este de natura sa asigure scopul educativ si sa faciliteze reinsertia sociala a inculpatului.

Judecatorii au apreciat ca pedeapsa primita de Liviu Dragnea este suficienta "pentru a-l determina sa adopte o conduita corespunzatoare in cadrul campaniilor electorale viitoare".

Din Completul de cinci judecatori a facut parte si Livia Stanciu, care la momentul condamnarii din dosarul “Referendumul” era presedintele instantei supreme.

Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactarii motivarii deciziei la instanta suprema, pentru ca s-a pensionat la jumatatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecator la Curtea Constitutionala.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5