Leul a scăzut luni la un nivel record față de euro. Ce se va întâmpla în următoarea perioadă
Moneda națională s-a devalorizat astăzi, la nivel record, comparativ cu cea europeană: 4 lei și 85 de bani pentru un euro, conform cursului oficial stabilit de BNR.
Premierul Ludovic Orban speră că Banca Națională va reuși totuși să țină cursul stabil. Experții instituției avertizează însă că leul își va continua deprecierea, dacă nu sunt ținute sub control cheltuielile cu pensiile și salariile.
De la începutul anului, leul s-a depreciat cu 1,6% faţă de euro. Dragoş Cabat reprezintă o asociaţie cu peste 200 de analişti financiari. Iată estimările lor.
Dragoş Cabat - preşedinte CFA România: „Un curs normal sau corect al leului faţă de euro în acest moment este undeva între 4,85 şi 4,95, poate chiar spre 5. La jumătatea anului viitor are mari şanse să se ducă către 4,95”.
Cursul este mai degrabă spre 4,85 decât spre 5 şi datorită măsurilor luate până acum de Banca Naţională. Iar Ludovic Orban spera că tot de acolo va veni salvarea şi în viitor.
Ludovic Orban - prim ministru: „Sunt convins că banca naţională urmăreşte cu mare atenţie fenomenele, şi aşa cum a reuşit până acum, va reuşi şi în continuare să menţină o relativă stabilitate a cursului de schimb leu euro”.
Leul s-a depreciat la fel ca zlotul și forintul
Până acum, leul s-a depreciat în acelaşi ritm cu monedele din Polonia şi Ungaria, semn că pierdea teren din cauza unui context global, nu din cauza unor probleme interne. BNR avertizează însă că va fi greu să ţină lucrurile sub control în plină criză globală, cât timp în România cresc cheltuielile bugetare.
Dan Suciu - purtător de cuvânt BNR: „Există un risc suplimentar de depreciere, de a pune presiune suplimentară pe curs, pentru că în permanenţă cheltuielile publice nu par a fi ţinute sub control. De vreme ce reluăm, se pare, discuţia legată de majorarea pensiilor, legate de majorări salariale care presupun cheltuieli, creşteri de deficite”.
E o aluzie directă la decizia PSD de astăzi de a reintroduce în buget majorarea pensiilor cu 40%, în loc de 14 procente cât stabilise guvernul că poate suporta bugetul.
