Legea privind doborârea dronelor, pe masa judecătorilor CCR. De ce au sesizat AUR, SOS și POT Curtea Constituțională
CCR dezbate sesizările partidelor AUR, POT şi S.O.S. România în legătură cu Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian şi cea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român.
AUR, SOS, și POT, partidele care au sesizat CCR în această speță, susțin faptul că legea încalcă prevederile privind rolul Președintelui României și al CSAT și interdițiile articolului „8 din Constituție privind forțele armate care spune că armata este subordonată voinței poporului român, „pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii”.
În plus, în textul sesizării se mai arată că, „armata nu va mai fi subordonată voinței poporului român, ci voinței altor popoare ai căror cetățeni sunt comandanții forțelor militare aliate sau autoritățile militare aliate”.
Ce prevede legea dronelor
Senatul a adoptat la finalul lunii februarie, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind controlul utilizării spaţiului aerian.
Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, stabilind autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord şi alte vehicule aeriene.
Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare şi coordonare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au competenţe în gestionarea şi monitorizarea spaţiului aerian naţional, precum şi de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creşterea siguranţei şi securităţii aviaţiei.
Condițiile stabilite de lege pentru doborârea dronelor
Potrivit unui amendament, se constituie situaţii în care o aeronavă utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi următoarele:
* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii referitoare la producerea unui act de intervenţie ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită;
* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii referitoare la existenţa la bordul aeronavei a unor substanţe sau materiale periculoase, care ar putea fi folosite într-un act de terorism;
* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii cu privire la existenţa la bordul aeronavei a unor bunuri sau persoane care, conform obligaţiilor, angajamentelor asumate de România prin tratatele internaţionale la care este parte sau sancţiunilor internaţionale instituite prin actele prevăzute la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, fac obiectul unor restricţii privind utilizarea spaţiului aerian naţional.
Persoanele de drept public şi privat care au în proprietate, operează sau administrează obiective care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord au obligaţia de a implementa şi de a menţine măsuri de protecţie a acestor obiective, prevede un alt amendament.
Potrivit proiectului, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se stabilesc: obiectivele care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord prevăzute în proiect; cerinţele tehnice generale ale echipamentelor şi sistemelor prevăzute, la propunerea structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
Legea stabilește condițiile în care se desfășoară misiunile pe timp de pace
Senatul a mai adoptat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgenţă, de asediu, de mobilizare ori de război.
Conform actului normativ, structurile desemnate din Armata României, în funcţie de necesităţile operaţionale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român.
Desfăşurarea acestor misiuni şi operaţii militare se va realiza în cazul iminenţei sau existenţei unor acţiuni, fapte sau stări de fapt, capacităţi, strategii, intenţii ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate şi/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea naţională, prin afectarea caracterului naţional, a suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale, a funcţionării normale a instituţiilor statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, a vieţii şi integrităţii fizice a cetăţenilor, prevede actul normativ.
Condițiile în care trupele aliate vor putea face operațiuni în România
De asemenea, misiunile şi operaţiile militare se execută de către forţele armate în mod exclusiv sau cu participarea forţelor armate străine, cu respectarea legislaţiei României, a tratatelor internaţionale, acordurilor bilaterale şi multilaterale şi înţelegerilor tehnice încheiate cu forţele armate străine.
"Iniţierea misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în condiţiile în care indicatorii şi avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internaţional sau regional şi iminenţa unor riscuri de securitate la adresa statului român", stipulează proiectul.
Proiectul mai prevede că "pe timpul desfăşurării misiunilor şi operaţiilor militare, pe teritoriul statului român, cu participarea forţelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operaţia militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forţele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate".
Totodată, "structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcţie de necesităţile operaţionale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de către şeful Statului Major al Apărării şi prin înţelegerile tehnice încheiate în acest sens", se mai arată în actul normativ.
În funcţie de dinamica situaţiei operaţionale, şeful Statului Major al Apărării poate dispune încetarea transferului de autoritate asupra forţelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român.
Fondurile necesare participării forţelor Armatei României la misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
