Klaus Iohannis, la Consiliul European: Riscurile din regiunea Mării Negre sunt în creștere
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care a avut loc luni şi marţi la Bruxelles, că riscurile din regiunea Mării Negre sunt în creştere.
Eforturile comune la nivel european ar trebui să se concentreze în continuare pe acordarea de asistenţă, dar şi oferirea unui răspuns adecvat la implicaţiile conflictului militar din Ucraina, a mai precizat președintele României.
Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat situaţia de securitate din Ucraina, cu accent pe sprijinul politic şi asistenţa umanitară, economică şi financiară din partea Uniunii Europene, impactul conflictului asupra securităţii alimentare globale, aspecte referitoare la securitate şi apărare şi situaţia în domeniul energiei.
„Preşedintele României a exprimat preocuparea faţă de evoluţiile din teren, atât în ceea ce priveşte securitatea, cât şi situaţia umanitară din estul şi sudul Ucrainei, arătând că riscurile din regiunea Mării Negre sunt în creştere, iar eforturile comune la nivel european ar trebui să se concentreze în continuare pe acordarea de asistenţă, dar şi pe oferirea unui răspuns adecvat la implicaţiile complexe ale conflictului militar, inclusiv cu privire la repercusiunile asupra securităţii energetice şi alimentare”, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, remis, marţi, Agerpres.
Klaus Iohannis a arătat că procesul de reconstrucţie a Ucrainei va presupune eforturi susţinute pe termen mediu şi lung, în care UE va trebui să continue să aibă un rol important, în coordonare cu partenerii internaţionali.
Klaus Iohannis a prezentat măsurile adoptate de România pentru sprijinirea Ucrainei
Şeful statului a prezentat măsurile adoptate de România pentru sprijinirea Ucrainei, subliniind ajutorul umanitar şi facilitarea exporturilor de cereale prin portul Constanţa şi porturile de la Dunăre.
Preşedintele a subliniat şi importanţa de a răspunde pozitiv cererilor de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, printr-un mesaj politic „puternic” de susţinere.
„La sugestia României, cu susţinerea altor state membre, a fost introdus în textul Concluziilor Consiliului European un paragraf privind necesitatea de a sprijini în mod adecvat Republica Moldova, afectată de criza energetică, economică şi de presiunea fluxurilor de refugiaţi”, menţionează Administraţia Prezidenţială.
Subiectul securităţii alimentare a fost abordat de liderii europeni atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi în dimensiunea sa globală.
Şeful statului s-a referit la impactul direct al războiului asupra securităţii alimentare şi a lanţurilor de aprovizionare şi a evidenţiat necesitatea identificării unor soluţii „urgente”, având în vedere efectele resimţite la nivel global.
Cu privire la domeniul securităţii şi apărării, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa intensificării eforturilor pentru a depăşi decalajele de investiţii în materie de apărare, prin stimularea investiţiilor şi achiziţionarea de capabilităţi de apărare, în deplină complementaritate şi coordonare cu NATO.
Şeful statului a mai evidenţiat necesitatea de a găsi soluţii pentru a atinge obiectivul politic al Uniunii Europene de a elimina cât mai curând posibil dependenţa energetică faţă de Rusia.
În ceea ce priveşte Planul RePowerEU, preşedintele Iohannis a punctat importanţa punerii rapide în practică a propunerilor Comisiei Europene, cu sprijin financiar adecvat în funcţie de nevoile fiecărui stat membru. Şeful statului a arătat că măsurile la nivelul Uniunii trebuie să conducă în acelaşi timp la independenţa energetică şi la accesibilitatea preţurilor pentru consumatori.
Cu privire la formarea preţurilor la energie electrică, el a indicat necesitatea de a găsi soluţii potrivite, la nivelul UE, pentru decuplarea de preţurile gazului. El a menţionat, din nou, că un factor determinant pentru creşterea importantă de preţuri a fost războiul provocat de Rusia în Ucraina.
„Preşedintele României a salutat faptul că Planul RePowerEU recunoaşte circumstanţele regionale şi naţionale care determină utilizarea unui set specific de surse energetice şi tehnologii, cum ar fi energia nucleară şi gazele naturale din producţie internă. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că, pentru o tranziţie verde eficientă, investiţiile publice şi private în domeniul energiei regenerabile sunt esenţiale şi trebuie stimulate, o tranziţie verde bine gestionată fiind un motor de creştere şi competitivitate”, completează Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului a reiterat rolul crescut al interconectărilor pentru asigurarea diversificării şi securităţii aprovizionării nu numai pentru gaz, dar şi pentru electricitate şi hidrogen, ca parte a pieţei interne de energie a UE, solicitând implicarea activă a Comisiei Europene şi coordonarea strânsă a eforturilor statelor membre în implementarea acestora.
La reuniunea Consiliului European au participat prin videoconferinţă preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care le-a prezentat liderilor europeni evoluţiile în curs în materie de securitate, precum şi preşedintele Uniunii Africane, Macky Sall, la discuţiile privind securitatea alimentară, având în vedere vulnerabilitatea acută a ţărilor africane.
Sursa: Agerpres
Etichete: klaus iohannis, bruxelles, consiliul european,
Dată publicare:
31-05-2022 19:05