Iohannis a sesizat CCR cu privire la legea care introduce regimul de detenţie la domiciliu

Ultimul update: Miercuri 28 Noiembrie 2018 10:13
Data publicarii: Miercuri 04 Iulie 2018 19:00
Categorie: Actualitate

Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

"În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte", arată şeful statului în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Preşedintele consideră că această lege a fost adoptată cu nerespectarea cerinţelor constituţionale ce consacră principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. El arată că în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor au fost modificate şi adoptate o serie de reglementări esenţiale, cu privire la modul de executare a pedepselor privative de libertate, intervenţii legislative ce nu au făcut deloc obiectul analizei primei Camere competente.

"Din analiza comparativă a formei adoptate de către prima Cameră sesizată (Senatul) şi cea adoptată de Camera decizională (Camera Deputaţilor) rezultă faptul că textul proiectului de lege a suferit în Camera decizională modificări substanţiale cu privire la obiectul de reglementare şi configuraţie, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de legiuitor. Se constată astfel că în Camera decizională au fost adoptate pentru prima dată modificări privind statutul judecătorului de supraveghere care îşi desfăşoară activitatea în locurile de deţinere, condiţiile pentru liberarea condiţionată a persoanelor care execută pedepse privative de libertate, executarea pedepselor privative de libertate la domiciliu, individualizarea regimurilor de executare a pedepselor, competenţa de a soluţiona cererile de liberare condiţionată, competenţa instanţelor de judecată în această din urmă materie", menţionează Iohannis.

Şeful statului mai subliniază că posibilitatea instanţei de judecată de a nu asculta persoana condamnată încalcă şi principiul egalităţii armelor, ca element fundamental al unui proces echitabil, legea reglementând doar posibilitatea reprezentantului administraţiei locului de deţinere de a pune concluzii, atunci când este prezent.

El mai susţine că dreptul persoanei arestate de a participa la ceremonia funerară a rudelor încalcă prevederile Constituţiei sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii.

Iohannis arată că legea înlătură calitatea de preşedinte al comisiei a judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prevăzându-se că acesta "participă la şedinţele comisiei de liberare condiţionată" şi reglementează componenţa Comisiei pentru liberare condiţionată, care este alcătuită din: "directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un consilier de probaţiune din cadrul serviciului competent potrivit legii în circumscripţia căruia se află penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigură de către şeful serviciului evidenţă din penitenciarul respectiv".

"În opinia noastră această prevedere este imprecisă, nefiind clar care este rolul judecătorului de supraveghere a privării de libertate. (...) Pe de o parte nu este clară calitatea în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate participă la şedinţele comisiei de liberare condiţionată de vreme ce textul indicat nu îi recunoaşte calitatea de membru al acestei comisii. Pe de altă parte, nu este clar de ce ar participa judecătorul de supraveghere a privării de libertate la şedinţele comisiei de liberare condiţionată, pentru ca ulterior să se pronunţe prin încheiere asupra liberării condiţionate a unei persoane private de libertate", argumentează şeful statului.

El arată că prevederea conform căreia "liberarea condiţionată se dispune prin încheiere de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate la propunerea comisiei pentru liberare condiţionată la cererea persoanei condamnate" este lipsită de claritate, inducând confuzie în interpretarea şi, ulterior, în eventuala sa aplicare, întrucât, din modul de redactare nu rezultă dacă judecătorul de supraveghere poate fi sesizat atât de către comisia pentru liberare condiţionată, prin propunere, cât şi de către persoana condamnată, prin cerere.

Preşedintele mai susţine în sesizare că legea nu este coroborată cu textele în vigoare din Codul de procedură penală.

Iohannis mai atrage atenţia asupra prevederii conform căreia atribuţiile administrativ-jurisdicţionale ale judecătorului de supraveghere a privării de libertate se exercită în cadrul procedurilor speciale prevăzute în lege şi se finalizează printr-un act administrativ-jurisdicţional, denumit "încheiere".

În opinia sa, limitarea dreptului de a contesta încheierea judecătorului de supraveghere doar în această situaţie este de natură să încalce dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât limitează dreptul persoanei private de libertate de a se adresa instanţei şi în ipoteza pronunţării altor soluţii, precum şi dreptul administraţiei locului de deţinere de a ataca o eventuală soluţie de admitere a cererii de liberare condiţionată, dispusă cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Iohannis mai menţionează că utilizarea sintagmei "cu violenţă"/"fără violenţă" - terminologie neclară şi lipsită de previzibilitate - în cuprinsul legii este contrară prevederilor art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

"În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională", conchide Iohannis.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Sesizarea PNL şi USR asupra modificărilor aduse Legii privind organizarea judiciară, respinsă de CCR
Sesizarea PNL şi USR asupra modificărilor aduse Legii privind organizarea judiciară, respinsă de CCR
VIDEO PROTVPLUS.RO
loteria bonurilo fiscale
Bonurile câştigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale
Ester Peony, prima reacție după ce a câștigat Eurovision 2019 România
Nicolae Popa: Toţi cei care au participat la extrădarea mea ar trebui să răspundă
Cine e tânărul ucis de un șofer drogat. Reacția mamei când a văzut știrea la TV
Actriţa Maria Teslaru a murit. Oana Pellea: ”Mi s-a rupt sufletul când am auzit”
Incendiu violent lângă Cluj Napoca. Două persoane au fost duse urgent la spital. VIDEO
pădurea Hoia-Baciu
Continuă dezastrul din ”pădurea paranormală” din România. De ce este celebră în lume Hoia
Accident cumplit în Arad, duminică după amiază. Scene terifiante găsite la fața locului
Câți români au cerut autorizație de intrare în Canada în primul an de la scoaterea vizelor
Detalii despre șoferul care a accidentat mortal un pieton și a fugit. Cu ce s-a drogat
O femeie din Suceava și-a reclamat propriul fiu la Poliție. Ce a urmat e comedie pură
Autoturism avariat de pietre pe DN1. Se circulă în coloană între Predeal şi Buşteni