În Gorj zace îngropată o comoară neexploatată de 25 de ani. Va revoluționa secolul XXI
În timp ce străinii fac miliarde de euro din exploatarea grafitului, la noi singura mină de grafit este închisă, deşi cererea pentru acest zăcământ este uriaşă.
Mai nou, cercetătorii au reuşit să transforme grafitul în grafen, un material extrem de uşor şi rezistent, care, spun specialiştii, va revoluţiona secolul.
Ministerul Economiei şi Societatea Naţională a Sării, care administrează mina de grafit, nu au comunicat până acum dacă au vreun plan să o redeschidă.
În Baia de Fier, judeţul Gorj, la câteva sute de metri de Peştera Muierilor, se află clădirile abandonate ale singurei mine de grafit din România. Aproape 800 de oameni lucrau aici până în 1994, iar mina producea peste 40.000 de tone de grafit pe an.
Din cauza lipsei tehnologiei, dar şi a unor probleme de management, exploatarea minieră a fost închisă, pentru că nu a mai ţinut pasul cu concurenţa. Toţi angajaţii au fost disponibilizaţi.
Fost angajat: "A fost foarte ok, adică se lucra şi toată lumea avea de lucru.”
Dumitru Turbăceanu, primar comuna Baia de Fier: "Din 2013 până acum, nu a mai fost nimeni interesat."
Foştii angajaţi ştiu însă că, sub pământ, zace o comoară care, dacă ar fi exploatată, ar aduce locuri de muncă. Potrivit specialiştilor, mina are rezerve suficiente.
Ion Flondor, fost angajat al minei de grafit: "E zăcământul, minereul, acum cel care vine cu altă tehnologie, altfel faţă de cum a fost, se poate redeschide. Dar să poată aduce tehnologia, forţa de muncă e şi ar lucra acolo."
Asta în timp ce alţii fac miliarde din exploatarea grafenului, un produs ce se obţine din grafit şi este folosit în nanotehnologie.
Cercetătorii americani, de exemplu, lucrează la o tehnică prin care bateriile să capete o rezistenţă mai mare. Iar elementul de bază este grafenul. De altfel, gigantul coreean Samsung a inventat bateriile din grafen, iar acestea se încarcă în doar 12 minute. Alţi mari producători deschid fabrici în mai multe ţări din Europa.
Profesor universitar Mihai Putz, Universitatea de Vest: "Grafitul, în special, este compus din mii, sute de mii de straturi de grafen. Grafitul are multe aplicaţii industriale: în industria automobilelor, în industria bazată pe carbon. Grafena, în schimb, câştigă foarte mult teren. În componentele acestea electronice moderne, face trecerea de la siliciu la cea bazată pe carbon, care e mai eco, mai verde, mai puţin toxic şi mai maleabil."
Grafenul se poate folosi şi la implanturi, se absoarbe bine şi este foarte prietenos cu organismul, spun specialiştii.
