Fraudă de 600 mil. de euro cu fonduri NextGenerationEU. Parchetul European: banii ajungeau și în România

Membrii unei grupări sunt suspectaţi că au depus cereri pentru a primi granturi nerambursabile pentru sprijinirea digitalizării, inovării şi competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, în scopul extinderii activităţilor lor comerciale pe pieţele externe. În vederea obițnerii fondurilor s-ar fi depus documente false.

„În contextul unei anchete internaţionale de amploare conduse de Parchetul European (EPPO) din Veneţia (Italia), au avut loc zeci de percheziţii şi confiscări şi au fost efectuate astăzi 22 de arestări în Italia, Austria, România şi Slovacia, în cadrul unei anchete privind o presupusă organizaţie criminală suspectată de fraudarea a 600 de milioane de euro din Fondul de redresare şi rezilienţă (RRF) al UE pentru Italia”, a transmis, joi, Parchetul European, într-un comunicat de presă, preluat de news.ro.

Potrivit instituţiei, în Italia, Poliţia Financiară din Veneţia a executat un ordin de punere sub sechestru emis de judecătorul de instrucţie asupra unor active în valoare totală de peste 600 de milioane de euro.

„Cu sprijinul agenţiilor de aplicare a legii din celelalte state membre implicate, 22 de persoane au fost arestate în Italia, Austria, România şi Slovacia. Opt suspecţi au fost plasaţi în arest preventiv, în timp ce alţi 14 suspecţi sunt ţinuţi în arest la domiciliu, iar unui expert contabil i s-a interzis să îşi exercite profesia. De asemenea, sediile suspecţilor şi ale societăţilor investigate au fost ţinta unor percheziţii şi a confiscării de probe”, au mai precizat procurorii europeni.

Anchetatorii vizează o asociaţie infracţională suspectată că a orchestrat, între 2021 şi 2023, o schemă de fraudă pentru a obţine fonduri din Planul naţional italian de redresare şi rezilienţă (PNR), parte a RRF, principalul pilon al planului de redresare NextGenerationEU.

„În 2021, membrii asociaţiei criminale au depus cereri pentru a primi granturi nerambursabile pentru sprijinirea digitalizării, inovării şi competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, în scopul extinderii activităţilor lor comerciale pe pieţele externe. Suspecţii ar fi creat şi depus bilanţuri corporative false pentru a demonstra că societăţile erau active şi profitabile, când, în realitate, acestea erau societăţi fictive, neactive. Se presupune că o reţea de contabili, furnizori de servicii şi notari publici i-a sprijinit pe suspecţi să obţină cu succes 600 de milioane de euro în fonduri nerambursabile de la PNR italian în decurs de doi ani. Suspecţii au transferat fondurile în conturile lor bancare din Austria, România şi Slovacia imediat ce au primit avansurile”, se mai arată în comunicatul de presă emis de Parchetul European.

Instituţia transmite că subiecţii investigaţi au utilizat tehnologii avansate, cum ar fi VPN-uri, servere în cloud situate în străinătate, cripto-active şi software de inteligenţă artificială, pentru a realiza faptele frauduloase şi pentru a ascunde şi proteja afacerile ilegale.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei