Firea: „Nu putem spune că Bucureştiul e focar". De unde ar fi aduşi pacienţi în Capitală

62111969
Inquam Photos / George Calin

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, susţine că nu se poate afirma că Bucureştiul este un focar de COVID-19.

Ea a arătat că mai puţin de jumătate dintre pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 internaţi în spitalele din Bucureşti sunt locuitori ai Capitalei, transmite News.ro.

Firea acuză ”erori de comunicare” şi susţine că pe lângă spitalele implicate în lupta cu COVID-19, în Bucureşti există alte 39 de unităţi sanitare cu paturi, iar în privinţa spitalelor COVID şi suport susţine că nu este luată în calcul întreaga capacitate de tratare a acestora atunci când se dau informaţii publicului.

”Nu putem spune că Bucureştiul este un focar. Din păcate şi nu înţeleg din ce pricină, comunicatele nu se dau cu corectitudine. Pacienţii care sunt anunţaţi în acest comunicat sunt internaţi în cele şase spitale din linia întâi, doi şi suport cu COVID-19. Peste 60% sunt din alte judeţe ale ţării, nu sunt bucureşteni, sunt trimişi cu salvarea la Bucureşti, pentru că nu pot fi trataţi corespunzător în alte zone ale ţării ori fiindcă nu mai sunt locuri ori medici, nu ştiu exact din ce motiv sau pentru că aşa solicită unii pacienţi, avem şi astfel de cazuri. Practic, pacienţii care au fost astăzi anunţaţi şi care sunt într-adevăr internaţi în cele şase spitale nu sunt toţi din Bucureşti, doar circa 40% sunt bucureşteni, prin urmare Capitala nu este după nicio regulă internaţională în situaţia de a fi focar”, a afirmat Gabriela Firea sâmbătă, într-o intervenţie telefonică la B1 Tv.

Firea a susţinut, de asemenea, că sunt false declaraţiile care arată că nu mai sunt paturi de Terapie Intensivă pentru cei infectaţi cu SARS-COV-2 şi a spus că cifrele prezentate public nu sunt corecte şi că în Bucureşti capacitatea de tratare este mult mai mare decât cea prezentată public de către autorităţile de la nivel central.

”În luna martie s-a făcut un plan de reacţie pentru pandemie în care au fost implicate şase spitale şi acestea nu cu toate resursele lor. Spre exemplu, şi în acest moment avem spitale de boli infecţioase cu 700-750 de locuri, dar care au fost ca şi alocare într-un număr de maximum 250-300 de paturi. Când se fac aceste referiri ele sunt în concordanţă doar cu numărul de paturi alocat pentru COVID-19 la începutul pandemiei, în luna martie, nu cu întreaga capacitate pe care o au inclusiv spitalele de boli infecţioase sau cele suport, inclusiv întreaga capacitate a spitalelor din Bucureşti, pentru că în Capitală sunt 45 de spitale, din care doar șase sunt implicate în lupta cu COVID-19 şi unele dintre aceste șase spitale nici măcar ele nu şi-au pus la dispoziţia Ministerului Sănătăţii întreaga capacitate de reacţie atât cu echipamente medicale, cât şi cu medici. Deci, practic aceste comunicate care spun nu mai sunt paturi ATI, nu mai sunt ventilatoare, nu se referă la tot Bucureştiul şi la toate spitalele ci doar la numărul de paturi şi echipamente alocate pentru COVID, de aceea este o mare nedreptate care se face atât medicilor, populaţiei pentru că este dezinformată, Ministerului Sănătăţii care se arată în ochii întregii lumi că este pur şi simplu nepregătit să lupte cu virusul”, a adăugat Gabriela Firea.

Primarul general a reclamat ”erori de comunicare” privind cazurile de COVID-19 din Bucureşti, susţinând că nu ştie ”cui servesc, dar e clar că au un scop”.

Firea a spus că Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit doar să reorganizeze resursele în interiorul sistemului sanitar şi că este „strigător la cer” ca autorităţile să inducă teamă în rândul populaţiei.

”Cred că aceste lucruri nici nu trebuia să le cunoască populaţia în sensul în care Ministerul Sănătăţii trebuia să se ocupe de organizarea tuturor resurselor şi populaţia să ştie doar că în cazul în care va avea nevoie de spitalizare pentru că plăteşte taxe şi impozite să aibă tot ceea ce este necesar pentru un astfel de tratament. Această dezbatere nici nu trebuia să existe pentru că avem resurse, avem medici, avem aparatură, totul ar fi trebuie să se desfăşare într-o normalitate. Cui îi folosesc aceste ştiri bombastice, acele ştiri catastrofale că a colapsat sistemul de sănătate, îmi pun şi eu aceste întrebări, cui folosesc aceste lucruri în care să fie toată lumea speriată”
, a adăugat Gabriela Firea.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a declarat, vineri seară, la Digi 24, că în spitalele destinate pacienţilor cu COVID-19 din Bucureşti nu mai sunt locuri libere la Terapie Intensivă, fiind vorba despre Institutul ”Matei Balş”, Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş”, Institutul ”Marius Nasta” şi Spitalul Militar de campanie.

”Spitalele care primesc cazuri COVID-19 de Terapie Intensivă (...) m-au anunţat într-adevăr că nu mai avem locuri de Terapie Intensivă la Matei Balş, la Babeş, la Marius Nasta şi nici la Spitalul Militar care este mobil şi este la Ana Aslan”, a afirmat şeful DSU.

 

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Trei bărbați prinși sub pământ într-o comună din Dâmbovița. Colegii au săpat și cu mâinile goale pentru a-i salva

Tragedie pe un șantier din localitatea Braniștea, județul Dâmbovița. Un muncitor de doar 20 de ani a murit, iar alți doi, de 16 și 26 de ani au fost scoși în stare gravă după ce au fost prinși sub un mal de pământ.

Peste 900 de români cu Covid-19 s-au externat la cerere. Câți au refuzat internarea în ultimele 24 de ore

Ultimul bilanț anunțat de autorități, sâmbătă, 18 iulie, indică pe lângă numărul mare de cazuri noi de infectări cu coronavirus - 899 - și faptul că 913 pacienți s-au externat la cerere.

Un nou focar de Covid-19 în Timiș. Zeci de persoane sunt infectate

Un număr de 95 de angajați ai fermelor Smithfield din judeţul Timiş au fost depistați cu coronavirus.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.