Fermierii au apelat la noi soluții pentru a-și proteja culturile și a hrăni pământul: insecte, viermi și bacterii
Fermierii folosesc tot mai multe insecte, viermi sau chiar bacterii, pentru a-și proteja culturile și a hrăni pământul.
Se numesc insecte benefice și înlătură speciile invazive care distrug ardeii, roșiile, vinetele sau pomii. Se găsesc de cumpărat inclusiv bacterii, ciuperci, ori enzime, cu ajutorul cărora agricultorii încearcă să refacă ce au distrus cu prea multe chimicale.
O insectă mică și invizibilă, numită „trips” este unul dintre cei mai mari inamici ai legumicultorilor. Atacă vinetele, castraveții, ardeii și ceapa care, în urma înțepăturilor se necrozează.
Adică fac niște pete maronii și moi care acaparează rapid tot fructul. Tripsul are însă un prădător pe măsură, pe Orius, o insectă cu un apetit incredibil deși nu este cu mult mai mare decât inamicul său.
Elene Lupașcu, inginer horticol: „Este unul dintre cei mai buni prădători. Are capacitate să mănânce undeva până la 10 insecte de trips pe zi, un adult. Sunt, de asemenea, insecte pe care le poți folosi pentru combaterea musculiței albe, a păianjenilor.”
Iar aceste furnicuțe, denumite științific „aphidius colemani", își înțeapă inamicii de pe plante pe care îi lasă paralizați în câteva secunde.
Inclusiv gingașa buburuză este un prădător de excepție. „Vânează" și acei gândăcei mici, albi, care distrug culturile de ardei, în special.
Sunt doar câteva exemple de „insecte benefice", un sector care ia avânt și la noi odată cu intenția agricultorilor de a nu mai stropi cu atât de multe chimicale în solarii, dar și pe câmp, chiar dacă din cauza căldurii s-au înmulțit dăunătorii.
Tehnica este folosită în străinătate de mulți ani, acolo unde există inclusiv ferme unde cresc astfel de insecte.
Teodora Puiu, reprezentrul unei firme de insecte benefice: „Tehnicienii noștri sunt cei care recomandă cantitatea necesară și timpul propice în care acestea trebuie eliberate. Vin în recipiente de diferite mărimi, în funție de numărul de indivizi de care avem nevoie pe metru pătrat. Un recipient poate varia de la 50, 60, 70 de euro.”
Pe de altă parte, fermierii cumpără acum și ciuperci, bacterii și enzime pe care le introduc în sol direct pentru a-l revitaliza sau prin sistemul de irigații.
Deși sunt organisme care ar trebui să fie prezente în mod natural în pământ, în unele zone din țară, agricultura intensivă a distrus aceste ecosisteme atât de importante pe care acum agricultorii se lupta să le refacă.
Eugen Speriatu: „Ele se înmulțesc, protejează planta de unele boli care se transmit prin sol și deblochează anumite elemente blocate în sol. Azotul, fosforul, potasiul. Dacă solul nu este bun, plantele nu au cum să fie bune. ”
Este tot mai folosită și polenizarea cu ajutorul bondarilor.
Principalul avantaj al bondarilor este că ei polenizează chiar și la temperaturi joase, de 8 grade celsius. Pot fi folosiți atât în sere și solarii, acolo unde polenizează roșiile în special, dar și în câmp deschis, în livezi. Vin în cutii, câte 100 de indivizi, iar undeva acolo se află și regina lor.
Prețul pentru un stup pleacă de la 300 de lei.
.webp)
