Fermele de familie sunt tot mai apreciate în Europa. România va primi cinci miliarde de euro pentru susținerea lor

Principalul argument este că micii agricultori fac produsele de calitate, iar marfa lor poate ajunge la consumatori, fără să treacă prin mâna intermediarilor. Potrivit europenilor un lanț mai scurt ar trebui să însemne produse proaspete și teoretic, accesibile ca preț.

Frații Gabriel și Mihai Corbu administrează o fermă de legume, în județul Giurgiu. Au un site de unde oricine le poate comanda produsele și, în paralel, au contracte cu restaurante din București. Au înțeles de la bun început că dacă vor să reuşească trebuie să fie disciplinaţi, serioşi, şi dedicaţi. Unul a învățat management, iar celălalt a studiat plantele.

Mihai Corbu: ”Mă ocup cu tot ce înseamnă operațional în fermă. Implemetarea culturilor, am grijă să fie răsadurile puse la timp, semințele, terenul pregătit”.

Gabriel Corbu: ”Eu mă ocup efectiv de cultură, de asocierea plantelor, de a aduce specii noi aici în fermă. Cultivăm de-a lungul anului aproximativ 500 de specii. Plusul e că indiferent cât de dificil ar fi în fermă sau te-ai certa, la urma urmei, când ai plecat acasă, totuși, e fratele tău. N-ai cum să rămâi supărat. A doua zi o iei de la capăt”.

Citește și

Povestea celor „două Românii”: Una cu mai puțini săraci decât în Germania sau Franța, alta cu ani buni de dezvoltare în urmă

Tot cu familia lucrează pământul și Sergiu Railean. La 42 de ani a renunțat la funcția de director de banca în Franța, iar acum cultivă plante medicinale bio.

Sergiu Railean, agricultor: ”Practic sunt eu și tata, care se ascunde acolo, dezierbează ceva și vara ne-a mai ajutat familia lărgită. Frații, cumnații, nepoții. Unicele fonduri pe care le primim sunt subvențiile la hectar de la APIA. Și mersi mult că ceva merge în țara asta”.

În prezent, în România rezistă pe piaţă doar cei care reușesc să aibă produse de o calitate desăvârșită, dar și un marketing bine pus la punct.

Alin Mâţuţă, europarlamentar în Comisia pentru Agricultură: ”În România, problema fundamentală este cu accesul la piață pentru acești fermieri mici, în general pentru agricultură de familie”.

Anul acesta, la Ministerul Agriculturii, erau înregistrați puțin peste 778 de mii de fermieri. Imaginați-vă că mai bine de 530 de mii dintre ei cultivă mai puțin de 5 hectare fiecare. Ei se încadrează la așa numita agricultură de subzistență. Adică produc mai mult pentru consumul propriu. La polul opus, fermieri mari care să cultive suprafețe întinse, mai mari de 500 de hectare, avem în toată țara doar puțin peste 2500.

Fermele de familie sunt văzute ca un plus, la nivelul Uniunii Europene. Iar comisarii au pregătit fonduri generoase pentru susținerea lor - 5 miliarde de euro vor ajunge doar în România.

Petre Daea, Ministrul Agriculturii: ”Le dă posibilitatea să-și identifice produsul respectiv. Să autorizăm produsele acelea, fie că sunt din zona montană, fie că-s tradiționale. Având această certificare a produsului respectiv, dându-i o anumită identitate, da și o anumită siguranță produsului pentru a fi valorificat. Iată, îi creează o piață”.

Banii vor putea fi accesați de anul viitor.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă